„Pionierat” in viata bisericii din Eparhia Romanului si Bacaului

– episcopul Ioachim Bacauanul, este primul ierarh al eparhiei Romanului si Bacăului, implicat în pregătirea Sf. si Marelui Mir – PS Ioachim va sluji astazi in catedrala patriarhala din Bucuresti, alaturi de PF Patriarh Daniel, si ceilalti membrii ai Sf. Sinod al BOR, in cadrul slujbei ce va consemna si sfintirea pentru a 21-a oara a Sfintul si Marelui Mir

Pentru un preot, Sfintul si Marele Mir trimite cu gindul la Taina Mirungerii, la tirnosirea unei biserici si, mai rar, la convertirea unui eterodox. Pentru un ierarh al Bisericii Ortodoxe cred ca lucrurile sunt putin diferite, poate si datorita faptului ca, prin participarea la ceremonia religioasa de sfintire a acestei materii indispensabile cultului nostru, simte mai profund lucrarea Duhului Sfint in viata Bisericii. Pentru clerul si credinciosii din Arhiepiscopia Romanului si Bacaului, anul acesta inseamna, din punct de vedere liturgic si spiritual, o bucurie in plus, prin aceea ca Preasfintitul Ioachim Bacauanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, a fost delegat de catre Sfintul Sinod al BOR, alaturi de alti doi ierarhi, sa supraveghe, in mod direct, pregatirea Sfintului si Marelui Mir.

Cum 2010, inseamna „Anul omagial al Crezului Ortodox si al Autocefaliei românesti”, iar parintele autocefaliei este considerat episcopul Romanului, Melchisedec Stefanescu, in mod providential, in acest an al serbarii autocefaliei, un alt ierarh din stravechea eparhie Moldava, a fost delegat pentru a se implica intr-una din cele mai importante si impresionante ceremonii religioase.

„Sunt foarte emotionat de incredintarea ce mi s-a dat, stiind faptul ca Sf. Mir este elementul esential in ceea ce priveste doctrina unei biserici, pentru faptul ca este sfintit de toti ierarhii. Numai ei au aceasta prerogativa liturgica a Bisericii, ceea ce inseamna ca sfintirea Sf. Mir nu se poate face prin delegat. Daca ierarhii pot trimite preoti la diverse slujbe religioase, pentru momentul deosebit al pregatirii si sfintirii sfintului Mir nu se poate delega nimeni, iar acest lucru este impresionant si maret. Prin participarea la o astfel de lucrare sacramentala simti o emotie spirituala aparte si parca simti mai puternic prezenta Sfintului Duh, facind o legatura intre noi ca persoane, ca membrii ai Bisericii, si Sf. Mir. Participarea la un astfel de eveniment iti aminteste mai pregnant de momentul consacrarii la viata in Hristos, de Botez, cind am fost pecetluiti cu darurile Sfintului Duh, care, in chip vazut este Sf. Mir”, ne-a declarat Preasfintitul Episcop Ioachim Bacauanul. In ceea ce priveste numarul mare de sfintiri a mirului in Biserica Ortodoxa Romana, cel putin in ultimii 20 de ani, aceasta denota o activitate intensa a ierarhilor si preotilor ce apartin de Patriarhia Romana. „Se stie ca Sf. Mir este folosit la botez, la sfintirea antimiselor si a bisericilor si la confirmarea eterodocsilor care vin la Ortodoxie. Din ultimii 20 de ani se vede ca Biserica noastra este dinamica, fiind sfintite foarte multe biserici unde se foloseste Sf. Mir. Acesta se distribuie de catre Preafericitul Parinte Patriarh tuturor eparhiilor din cuprinsul Patriarhiei Romane, din tara si strainatate. Acum pentru faptul ca s-a epuizat cantitatea precedenta, PF Parinte Patriarh a hotarit pregatirea unei noi cantitati”, a precizat PS Ioachim Bacauanul.

In ceea ce priveste pregatirea acestuia, totul incepe in saptamina a sasea a Postului Mare, si anuime joi si vineri, inainte de Duminica Floriilor, cind materiile virtoase (radacini, fructe, rezine etc) se piseaza maruntel si se cern prin sita. In simbata lui Lazar se aduc toate materiile, precum si vasele, in biserica, unde are sa se faca fierberea. Apoi, luni, in saptamina Patimilor, dimineata, dupa Utrenie, se aseaza masa cu materiile si vasele in mijlocul bisericii, iar la ora cuvenita Patriarhul sau delegatul acestuia, savirseste mai inainte sfintirea apei, dupa care stropeste cu agheazma materile si vasele, inclusiv locul rinduit pentru fierbere. Urmeaza, in aceeasi zi, rinduiala clatirii cu agheazma calda a tuturor vasele si obiectelor ce se folosesc la prepararea si pastrarea Sfintului Mir.
A doua zi, marti dimineata, dupa binecuvintarea pentru Ceasuri, se aprinde focul, se amesteca toate ingredientele de plante si vinul, iar dupa citeva ore se stinge focul pentru a se raci decoctul peste noapte.

Miercurea dimineata, cei rinduiti pentru prepararea Sfintului si Marelui Mir, incep rinduiala slujbei si continua cele incepute in zilele precedente, prin adaugarea uleiului, si a celorlalte rezine, pina seara tirziu. Slujba religioasa de sfintire a Mirului are loc in Joia Mare in prezenta PF Parinte Patriar si a tuturor membrilor Sfintului Sinod.
Pentru aceste momente deosebite, pe linga preoti si diaconi, vor fi si cei trei ierarhi, desemnatI Sf. Sinod pentru a supraveghea toate pregatirile prealabile pentru Sf. Mir. Anul acesta, cei trei sint PS Varsanufie, PS Ciprian Cimpineanu si PS Ioachim Bacauanul.
“Chiar daca participam de mai multe ori in viata la aceste moment deosebit, permanent traiesti o emotie pentru faptul ca insasi Sfinta Liturghie din Joia Mare este plina de traire duhovniceasca, iar cind se adauga si Sf. Mir ai sentimentul ca este cea mai densa Sfinta Liturghie la care participam”, a mai spus PS Ioachim Bacauanul.

Istoria Sf. si Marelui Mir

In trecut, Sfintul si Mare Mir se aducea, de obicei, de la Patriarhia de Constantinopol. El s-a sfintit insa, in unele rinduri, si pe pamint romanesc, dar la aceste ocazii erau de fata si participau chiar si ierarhi din lumea ortodoxa, prezenti atunci in tara. De exemplu, in anul 1513, la Tirgoviste, cind insusi patriarhul Constantinopolului, Pahomie, venit dupa milostenii si ajutoare, era de fata, sau in anul 1643, cind Sfintul si Marele Mir se sfintea la Iasi, cu cheltuiala marinimosului voievod Vasile Lupu. Atunci, alaturi de ierarhi moldoveni, participa si patriarhul Teofan al Ierusalimului. La 25 martie 1882, in Catedrala mitropolitana din Bucuresti, se sfintea Sfintul si Marele Mir, pentru prima oara, si numai de catre ierarhii romani. A doua oara s-a sfintit in anul 1893, iar a treia oara la 30 martie 1908. A patra oara s-a sfintit la 15 aprilie 1921, fiind pentru prima oara in Romania reintregita. Din anul 1921, Biserica noastra a oferit Sfintul si marele Mir si Bisericii Ortodoxe Bulgare, pina la reinfiintarea Patriarhiei acesteia si pina la recunoasterea autocefaliei ei de catre Patriarhia de Constantinopol in anul 1945.