Tot scandalul asta cu pasapoartele biometrice a fost directionat catre o simpla problema religioasa, de care a ajuns sa se faca si misto. Ieri, Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe a decis sa inceapa o campanie de PR printre enoriasi pentru a le explica faptul ca pasapoartele biometrice nu sint unealta diavolului.
Se pierde, insa, esenta mesajului initial al celor care au atras atentia asupra pericolelor pe care le reprezinta noile acte si anume ca se aduce atingere drepturilor cetatenesti.
Discutia asupra cresterii gradului de supraveghere din partea statului fata de cetateni aproape ca nici nu a fost luata in discutie; toata lumea a sarit pe nu-stiu-ce 666 care apare prin computere.
Desigur, a fost foarte usor ca discutia sa fie aruncata in derizoriu, iar contestatarii pasapoartelor biometrice sa fie asimilati unor ultrareligiosi cu ochelari de cal, incapabili sa accepte noutatile tehnice.
Ei bine, eu de noutatile tehnice ma tem si nu pentru ca as fi ultrareligios, ci pentru ca nu vreau ca statul sa stie prea multe despre mine. Pentru ca statul nu este o notiune abstracta, ci este format din zeci de organisme compuse din oameni. Iar oamenii sint in permanenta supusi greselii si tentatiilor.
Lasă un răspuns