Gabriela PASCU
Acum cîteva zile am asistat la o prezentare a unei pagini de Internet, făcută de un reprezentant al Ambasadei Marii Britanii la București. Chestiunea în sine nu ar ieși în evidență. Era vorba de o pagină în care sînt prezentați toți posibilii parteneri de afaceri britanici. Altceva mi-a atras mie atenția. Accesînd pagina, am constatat că este una făcută de guvernul Maiestății Sale, nu de firme. Cu alte cuvinte, o fi el guvernul politic, dar cînd este vorba de promovarea intereselor economice, culoarea politică trece pe planul doi. Și interesul nu este mimat. Pagina este actualizată zilnic, iar datele de ghidare pe site-ul respectiv sînt redactate în vreo douăzeci de limbi. Că limba română lipsește de acolo, mă tem că nu este vina englezilor.
Pe urmă, imensa bază de date este ordonată…englezește și afli ce te interesează după ce criteriu vrei, nume, domeniu, produs și are trimiteri la nu mai știu cîte alte adrese.
Din toate, mi-a atras atenția baza de date privind firmele britanice, un fel de Registrul Comerțului on-line. Accesarea lui m-a lăsat cu gura căscată. Cînd cauți o firmă, îți apare adresa, numărul de telefon, dacă a mai avut alte nume și la ce dată s-au schimbat, data ultimului raport financiar, a ultimei schimbări în structura acționariatului etc., etc., etc. Este adevărat că informațiile detaliate se plătesc. Dar prețurile sînt cuprinse între 2,5 și 4 lire sterline, adică între 140.000 de lei și 240.000 de lei. Nici măcar la nivelul românilor nu se poate spune că sînt mari, ca să nu mai vorbim de al britanicilor. De curiozitate am plătit o astfel de informație. Vă asigur că dacă vrei un raport financiar, acela e complet, iar dacă ceri structura acționariatului, nu ți-o dă pe cea de la înființare și care s-a modificat de zece ori.
Și ceea ce este chiar mai important, pe pagina în discuție este un link numit „Disqualified Directors”. Tradus în românește, ar însemna directori descalificați, cu bube economice, adică un faliment, intrare în incapacitate de plată și alte incidente de acest fel. Doar cît îi introduci numele și îl cauți acolo, iar informația este gratuită!
Am încercat să găsesc ceva similar pe pagina Guvernului României. Nu am reușit să găsesc o astfel de locație. Este adevărat că fiecare minister are oportunitățile lui, dar un loc în care să fie adunate toate datele nu există, ori n-am reușit eu să dau peste el. Și atunci mă întreb, oare cum ar reuși un străin să găsească ce-l interesează?
Drumul informației economice românești este extrem de întortocheat. Dacă vrei să afli ceva despre o firmă din județul Alba, de exemplu, trebuie să te duci la Registrul Comerțului din localitatea respectivă, că pe telefon sau fax nu vrea nimeni să-ți spună nici măcar dacă acea firmă există, ca să știi de ce faci drumul. Iar dacă vrei cîte ceva, plătești. Doar ca să afli dacă o firmă din Arad există, ce adresă și ce acționariat are trebuie să plătești mai mult decît pentru a vedea ultimul raport financiar al British Airport Car Parking din Londra (excluzînd prețul accesului pe Internet, care e nimica toată pentru un comerciant). În plus, poți avea surpriza să afli că la adresa dată nu a fost niciodată nici o firmă sau că ea nu a avut niciodată activitate.Și atunci de ce să mă mai mir că un prieten preferă să facă import de gresie și faianță de pe nu știu unde, evitînd firmele românești? Sau că reprezentanții firmelor străine se iau cu mîinile de cap cînd trebuie să afle cîte ceva despre o firmă românească?
Nu, trebuie să se schimbe ceva fundamental și în modul în care percepem informația economică. Ne-o fi făcînd el celebri și Dracula Park, dar fără informații corecte vor ajunge să ne ocolească toți investitorii străini. Și parcă voiam să ajungem cît mai repede în Europa…
Lasă un răspuns