Autoritățile locale s-au trezit pe cap cu o belea din care nu știu cum să scape basma curată. După ce au primit ordin să efectueze recensămîntul marilor datornici la întreținere, primăriile din județ trebuie să se apuce acum de împărțit pe clase și categorii populația aflată pe raza localităților. Fiecare consiliu local din județ trebuie să comunice aceste date Serviciului de mobilizare și pregătire a teritoriului pentru apărare (SMEPTA). Practic, primarii trebuie să raporteze cîți bărbați și cîte femei trăiesc pe raza localității, cîte dintre aceste persoane sînt salariate și cîte nu, care este numărul salariaților care au vîrste mai mici de 18 ani, ori sînt peste 65 de ani. Totodată, salariații primăriilor vor trebui să raporteze și cîte mămici care au în întreținere copii cu vîrste de pînă la doi ani locuiesc în respectivele localități.
Solicitarea le dă autorităților mari bătăi de cap. Dacă o parte dintre aceste date vor putea fi găsite răsfoind prin statisticile ultimului recensămînt al populației, liderii administrațiilor publice locale s-au crucit cînd au aflat că trebuie să comunice cîte femei gravide în luna a cincea sînt în localitățile pe care le conduc. „Cred că cei care au dispus asemenea măsuri nu au fost puși niciodată în situația să efectueze o astfel de statistică. Ni se solicită, printre altele, o evidență a persoanelor evacuate sau primite, fără să se precizeze foarte clar de unde să fie evacutate și unde să fie primite aceste persoane. Mai mult, ni se cere să spunem cu precizie cîte dintre persoanele cu vîrste mai mari de 65 de ani sau mai mici de 18 ani sînt salariate. Asemena evidențe nu sînt ținute de nimeni și, ca atare, nu ai de unde să obții niște date pe care să poți să te bazezi”, a precizat Dumitru Popa, secretarul Primăriei Bacău.
Culmea solicitărilor din tot acest lung șir de cerințe se referă la aflarea numărului de femei gravide în luna a cincea. „Cum putem noi ști cu exactitate cîte dintre femeile din municipiu se află în asemenea situație. Și de unde putem să ne dăm seama dacă respectiva femeie nu este în luna a patra, sau a treia, de exemplu atîta timp cît nu se înscriu nici la medicii de familie sau la un medic specialist?” a întrebat retoric secretarul Popa.
Pentru ce au fost cerute aceste statistici? În caz de război, femeile însărcinate începînd cu luna a cincea vor primi rație dublă de alimente. În plus, trebuie știut cîți bărbați ar fi disponibili să plece pe front sau să fie integrați într-unul din serviciile strategice ale economiei.
Toate aceste probleme pornesc de la faptul că trebuie pus în aplicare planul Guvernului de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război, în eventualitatea că acesta s-ar putea declanșa și ar cuprinde și România. Astfel de planuri se elaborează din patru în patru ani și urmăresc strîngerea tuturor datelor legate de posibilitățile și resursele pe care le are județul sau țara și care ar putea fi folosite cît mai judicios în caz de război. „Nu este nici o situație deosebită. S-a întîmplat ca strîngerea acestor date să coincidă cu precipitarea evenimentelor din Irak. În ianuarie noi am transmis sarcinile care le revin Consiliilor locale, acum transmitem partea de sarcini care revin agenților ecenomici, iar în prima decadă a lunii martie avem de transmis sarcinile care revin serviciilor descentralizate. Fiecare dintre aceste instituții au rolul lor în determinarea și aprecierea cît mai corectă a resurselor de care dispune județul nostru și de modul în care s-ar putea asigura raționalizarea alimentelor și a celorlalte produse nealimentare”, ne-a precizat colonelul Marinică Mahu, șeful SMEPTA Bacău. (Elena SOLOMON, Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns