Dosarul la care se referă articolul are nr. 8762/2001 și privește cererea de faliment formulată de SC „Super Service” SRL Huși împotriva SC „Amapolla” SA Bacău. În acest dosar, am fost numită judecător sindic la data de 7 decembrie 2001. După procedura de notificare a debitoarei și de trecere a termenului legal pentru contestație, am acordat primul termen de judecată în data de 21 ianuarie 2001, iar la al doilea termen de judecată, din 18 februarie 2002, am deschis procedura reorganizării judiciare.
Conform Legii nr. 64/1995, a reorganizării judiciare și a falimentului, înainte de modificarea acesteia, numirea administratorului judiciar nu era obligatorie, însă creditoarea SC „Super Service” Huși putea să ceară ridicarea dreptului debitoarei de a-și administra bunurile și de a numi un administrator judiciar, cerere care nu a fost făcută.
Pe de altă parte, debitoarea a solicitat termen pentru a depune un plan de reorganizare, iar, ulterior, pentru completarea planului de reorganizare. Conform legii falimentului, pentru depunerea planului de reorganizare se poate acorda un termen de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii cu încă 60 zile, astfel că dosarul a primit termen la 10 iunie 2002.
De la 1iulie 2002 am intrat în concediu de odihnă pentru anul 2002 și în continuare în concediu prenatal, astfel că s-a desemnat un alt judecător sindic în cauză.
În raport cu prezentarea acestor fapte, ar fi interesant de aflat de unde s-a informat autoarea articolului – Mirela Romaneț – că dosarul a „trenat” pe rolul instanței din vina mea, aproape un an de zile pînă a fost preluat de alt judecător sindic, în condițiile în care nu a discutat cu mine sau cu altă persoană din conducerea Tribunalului și nici nu a avut aprobare pentru studiul dosarului?
Din modul de redactare a articolului rezultă că autoarea nu a citit, nici măcar din curiozitate, dacă nu pentru rigurozitatea celor scrise, Legea nr. 64/1995, privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, pentru a aprecia dacă ce i s-a spus de către sursa „binevoitoare” este legal sau nu, însă s-a grăbit să scrie un articol prin care aduce atingere reputației profesionale a unor magistrați.
Consider sub demnitatea unui ziarist să-și pună numele sub un articol, bazat pe date din auzite, fără a se documenta cu date din dosar sau a avea cunoștință de ce prevede legea fără a discuta cu persoanele implicate în cauză.
Prin acest articol s-a adus atingere reputației mele profesionale, lăsîndu-se impresia că am avut interes în cauză și pentru aceasta, solicit ca autoarea articolului să informeze public sursa din care s-a informat și să prezentați scuze, în mod public, prin același cotidian, pentru dezinformarea cititorilor și pentru folosirea numelui meu într-un context care mă lezează moral. Judecător sindic, Dana Ștefănescu
Lasă un răspuns