În ultimul timp au crescut numărul băcăuanilor care își oferă unul din rinichi pentru transplant la pacienți aflați în dificultate. Ofertele nu au drept motivație considerente de ordin umanitar, ci material: obținerea, pe această cale, a unor sume de bani care să-i mai scoată pentru o vreme din nevoi. Sărăcia este, așadar, cea care îi obligă pe unii semeni să recurgă la gesturi limită. Considerați că este moral comerțul cu organe umane și cum credeți că ar trebui tratate din punct de vedere legal asemenea practici?
Maria Bejan, 42 de ani, pensionară: „Nu știu dacă este sau nu este normal. Nu cu mult timp în urmă, am fost operată la inimă, mi s-a schimbat o valvă și nu m-a costat nimic. Cheltui acum o mulțime de bani pe medicamente. Probabil că nu e bine să-ți dai organele, nici nu cred că este sănătos, pentru viitorul acelei persoane care donează”.
Eliza Dogaru, 70 de ani, pensionară: „Părerea mea este că, atîta timp cît o persoană își expune organismul la un risc, este normal să primească o recompensă. Acum, depinde foarte mult și de sufletul omului. Bănuiesc că încă mai există persoane care nu-și donează organele din considerente materiale, ci, pur și simplu vor să facă un gest frumos, umanitar, salvînd, poate, viața unui om”.
Valentin Bălan, 16 ani, elev: „Nu știu. Depinde probabil de cît de gravă este situația. Dacă donatorul este perfect sănătos și crede că poate și că vrea să facă lucrul acesta, de ce să nu facă acest bine? Iar dacă, totuși, donatorul are pretenția la o anumită sumă de bani, mi se pare normal să o primească, atîta timp cît acel organ este vital, poate, pentru cel care îl cere”.
Cornelia Capșa, 50 de ani, pensionară: „Nu mi se pare normal să-ți dai organele. Nu e sănătos. Eu una nu mi-aș dona nici un organ decît, Doamne ferește, dacă ar avea nevoie copilul meu, în rest cu siguranță nu l-aș da. Dacă aș fi eu în situația de a avea nevoie? Oricum, nu am bani să cumpăr acel organ. De fapt, este o diferență între cele două cazuri și anume: cel care-și donează un organ, fără a primi bani în schimb – este donator, iar cel care-și donează organul, contra cost – este vînzător de organe”.
A consemnat Geanina ISTRATE
Lasă un răspuns