Iarna prelungită a ars nouă sute de hectare de culturi agricole
• vor fi despăgubiți doar cei care au culturile asigurate
Aproape nouă sute de hectare de culturi agricole de pe raza județului Bacău au fost distruse integral de iarna prelungită. Proporțiile dezastrului nu sînt încă complet cunoscute, pentru că datele actuale sînt cele raportate de agenții economici care au asigurare sau care au culturi sensibile. Consecințele temperaturilor extrem de scăzute vor fi cunoscute doar după ce vegetația va începe efectiv. Guvernul a luat decizia să-i despăgubească pe cei ale căror culturi au fost calamitate, dar aceasta se va face doar pentru cei care și le-au asigurat. Restul rămîn cu paguba.
Rapița este compromisă de-a binelea
Cea mai sensibilă cultură s-a dovedit cea de rapiță. Agenții economici din agricultură s-au orientat spre ea pentru că există cerere pe piață. Numai că, pentru a fi rentabilă, trebuie să se ajungă la final, ceea ce nu s-a întîmplat în acest an. Gerurile din toamnă, picate cînd nu exista „plapuma” de zăpadă, au distrus o parte dintre culturi, iar frigul prelungit a pus capăt speranțelor celor care au optat pentru această plantă. Nu mai puțin de șapte sute de hectare de rapiță au fost integral calamitate la nivel de județ. Printre societățile afectate se și numără și Aicbac, cu circa 450 de ha. „Nu este nimic de făcut – ne-a spus directorul general al firmei, Eugen Popa. Pur și simplu trebuie să arăm din nou și să cultivăm altceva. Întoarcem sub brazdă circa trei miliarde de lei”.
Un fenomen similar a afectat și aproape o sută de hectare de orzoaică, orzul și, în parte, grîul. Pe de altă parte, firma și-a asigurat culturile pentru riscurile standard, ceea ce limitează amploarea pagubelor.
Și la vii există semne de întrebare asupra felului în care au trecut prin iarnă. „Deocamdată știm că există efecte negative ale frigului din această iarnă cam pe 10% din suprafața de vie – spune Nicolae Huiban, patronul firmei Niconi, care are în arendă în jur de 180 de ha de podgorii în zona Podu Turcului. Nu știm însă cît de mult au fost afectați butucii de viță-de-vie. Vom vedea abia după ce înfrunzesc butucii”. Ceva similar s-a întîmplat și la pomii fructiferi. Vișinii, de exemplu, sînt afectați de temperaturile scăzute, dar dacă numai o treime din muguri rezistă, producția poate fi la fel de bună.
Executivul a decis zilele trecute să sprijine agricultorii care au avut de suportat efectele negative ale iernii prelungite și să le acorde despăgubiri, dar acestea nu sînt chiar simplu de obținut.
Vor fi despăgubiți doar la cei care și-au asigurat culturile agricole
Legea 381/2002, care reglementează sprijinul acordat de Guvern
producătorilor agricoli afectați de calamitățile naturale de tip
„catastrofă”, a schimbat radical concepția producătorilor agricoli față
de sistemul asigurărilor. În principal, actul normativ prevede că nu vor mai beneficia de despăgubiri decît dacă și-au făcut anterior asigurări standard pentru riscurile obișnuite. Prin aplicarea Legii 381/2002, de la bugetul de stat sînt acoperite pagubele provocate de următoarele fenomene naturale și boli care generează calamități: secetă, inundații, ploi de durată, temperaturi extrem de scăzute, sub limita de rezistență a plantelor, stratul gros de zăpadă, topirea bruscă a zăpezilor, băltiri, furtuni puternice, alte dezastre și catastrofe, precum și boli care generează pierderi mari la efectivele de animale. Despăgubirile pot fi acordate de stat numai pentru culturile din zonele declarate ca fiind calamitate, iar județul Bacău intră în aceste zone. Pentru a beneficia de despăgubiri, agenții economici trebuie să aibă asigurări la firmele agreate de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, adică Agras, ASIROM și Allianz Țiriac Asigurări. Statul a mai acordat o facilitate, și anume subvenționarea cu 20 de procente a primelor pentru riscurile standard pentru culturile de importanță națională: grîu, floarea soarelui, soia, sfecla de zahăr, vii nobile și livezi intensive.
Acum, cei asigurați pot cere despăgubiri dacă au avut suprafețe cu rapiță, grîu, orz și orzoaică de toamnă distruse. Executivul va aloca 2.741. 200 de lei/ha pentru rapiță, 3.190.600 de lei/ha pentru orzoaică de toamnă, 3.644.200 de lei/ha pentru orz și aproape 4,2 milioane de lei pe hectarul de grîu distrus de îngheț. Dar, ca să obțină aceste despăgubiri, agentul economic trebuie să înștiințeze Primăria și Direcția Argicolă, după care o comisie existentă la nivel de comună face evaluările. Din această comisie face parte și un reprezentant al societăților de asigurare, așa că nu prea se pot face mișmașuri. (G. PASCU, Fl. POPESCU)
Lasă un răspuns