• după ce pietre uriașe i-au blocat rînd pe rînd rinichii, unui silvicultor din Plopana i-au fost extirpate ambii rinichi • pacientul este singurul băcăuan care nu mai are nici unul dintre rinichi și singura sa șansă este un transplant
Cîteva pietre la rinichi neglijate timp de zece ani au făcut dintr-un bărbat în vîrstă de 57 de ani un caz unic în județ. De 48 de ore, Aurel Iftimie, fost silvicultor în Plopana, nu mai are nici un rinichi. Primul i-a fost extirpat la București în luna februarie a acestui an, iar cel de-al doilea i-a fost scos în urmă cu două zile la Spitalul Județean din Bacău. „Piatra din singurul rinichi pe care îl mai avea nu numai că blocase activitatea organului respectiv, dar îl și spărsese, iar infecția produsă îi cuprinsese întregul abdomen. Cînd a ajuns la spital, bolnavul era în stare critică, în șoc septic, iar intervenția chirurgicală era destul de riscantă. El este singurul băcăuan care nu mai are nici un rinichi și pentru care vom fi nevoiți să facem un program special de dializă”, ne-a declarat doctorul Leonard Roșu, directorul Spitalului Județean și medicul care l-a tratat prin dializă pe pacientul din Plopana. Riscurile intervenției chirugicale prin care lui Iftimie urma să-i fie extirpat și cel de-al doilea rinichi au fost recunoscute și de medicii din Clinica de Urologie de la Tîrgu Mureș, care au refuzat să efectueze operația. Echipa care l-a operat pe Aurel Iftimie a fost compusă din chirurgul urolog Aurel Angheluș și anestezistul Mihail Dahnovici. „Așteptăm ca organismul să se refacă după operație, pentru ca peste cîtva timp să fie pregătit pentru un transplant”, ne-a declarat chirurgul Aurel Angheluș.
Abia trezit din anestezie, băcăuanul fără nici un rinichi se gîndește deja la un transplant. „Am cinci copii cu vîrste între 21 și 35 de ani, dar nu vreau să stric viața nici unuia dintre ei, cerîndu-i să-mi dea un rinichi. Poate găsesc o altă rudă compatibilă cu mine sau pe altcineva care vrea să vîndă un rinichi. Pînă atunci, însă, am să fiu dependent de dializă și am să vin la Bacău ori de cîte ori va trebui”, spune Aurel Iftimie. Cea mai la îndemînă variantă pentru ca Aurel Iftimie să supraviețuiască este rinichiul artificial, adică aparatele de dializă din secția Nefrologie a Spitalului Județean. „După ce se va restabili, bolnavul va fi supus la mai mult de trei ședințe pe săptămînă și va trebui să fie un pacient model, să nu iasă din tratamentul și sfaturile pe care i le vom da. Peste cîteva luni, va putea să primească un transplant renal. Cea mai bună variantă ar fi ca donatorul să fie o rudă, pentru că transplantul de la un cadavru ar lungi foarte mult intervenția chirugicală”, a mai spus doctorul Roșu. În următoarele luni, viața lui Aurel Iftimie depinde numai de aparatele de dializă. (Cezara DUȚĂ)
Lasă un răspuns