Odată cu începerea noului an Scout și a depunerii jurămîntului, tinerii care fac parte din acest grup s-au pus serios pe treabă. Activitățile lor cuprind, printre obișnuitele ieșiri în natură sau ședințe, și acțiuni de voluntariat. Deși ideea de muncă în folosul comunității nu mai este dorită de multe persoane, tinerii din această organizație obișnuiesc să o practice de mult timp. Încă de la începuturile Scoutului în Bacău, ei au făcut voluntariat la multe dintre căminele de copii sau de bătrîni din oraș. Anul trecut, ei și-au petrecut mult timp alături de niște copii bolnavi de SIDA, de care s-au atașat foarte mult. De aceea, au hotărît ca și acest an să-i viziteze tot pe ei. Au făcut, astfel, un proiect în care sînt incluse activitățile pe care aceștia vor să le facă. Pe primul plan sînt jocurile și cîntecele, deoarece acestea aduc multă bucurie copiilor. Urmează apoi discuțiile deschise, care au ca scop să-i facă pe cei mici să înțeleagă tot ce e în jurul lor. De obicei, aceste discuții au la bază o poveste sau o întîmplare care are o morală. Tinerii încearcă să le aducă un strop de bucurie copiilor care, din cauza prejudecății oamenilor, nu sînt vizitați de multă lume.
Livia, o tînără care a fost în vizită la copii, mi-a spus că „sincer, îmi doream de mult să merg la copii. Am mai fost și anul trecut și mi se făcuse dor de ei. Îmi place foarte mult să-i văd zîmbind, mă simt extraordinar cînd aud rîsul lor. Cred că s-au atașat foarte mult de noi și noi de ei”. Despre bucuria pe care cei mici o au cînd primesc vizite mi-a vorbit Anda, o altă membră a grupului. „De fiecare dată cînd ei știu că venim stau la geam așteptîndu-ne, iar cînd trebuie să intrăm, vin înaintea noastră și ne deschid ușa”. Între scoutiști și copii s-au legat adevărate prietenii. Valeriu, unul dintre copiii care locuiesc acolo, spune despre Livia că ea este ce-a mai bună prietenă a lui.
Cei care își asumă responsabilitatea de a lucra cu copiii bolnavi sînt conștienți de riscurile pe care și le asumă, ei lovindu-se foarte des atît de neinformarea celor din jur, cît și de prejudecățile pe care maoritatea dintre noi le avem. „Mulți se sperie cînd aud că acești copii cu care noi intrăm în contact au SIDA, însă noi știm riscurile pe care le implică și știm să ne protejăm. Cînd m-am înscris la voluntariat, știam ce mă așteaptă, dar am vrut să continui. Acum, după tot acest timp, pot spune că merită. Știu că toate activitățile le fac bine copiilor, dar ne fac mult bine și nouă. Zîmbetul lor îmi aduce o satisfacție mult mai mare decît multe lucruri pe care aș fi putut să le fac în aceste ore cît stau cu ei”, ne mărturisește tot Livia.
Este adevărat că nu mulți tineri ar renunța la cîteva ore de stat degeaba pentru a face voluntariat, însă să sperăm că exemplul scoutiștilor va fi urmat și de alți tineri. (Roxana SOLOMON)
Lasă un răspuns