Ziua Mondiala a Sanatatii

Începând din anul 1950, în fiecare an, pe data de 7 aprilie, în întreaga lume se celebrează ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII. Cu această ocazie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, aduce în atenţia opiniei publice mondiale câte o temă de dezbatere, considerată o problemă de sănătate publică prioritară la acel moment.

Pentru anul 2010, tema propusă se va concentra asupra urbanizării şi sănătăţii, fiind selectată în urma recunoaşterii efectelor pe care urbanizarea le are, atât asupra sănătăţii noastre colective, la nivel global, cât şi asupra fiecăruia dintre noi, în mod individual.

În perioada 7-11 aprilie, când se serbează Ziua Mondială a Sănătăţii, OMS invită oraşele lumii să deschidă spaţii dedicate sănătăţii sau să interzică accesul autovehiculelor în anumite zone, care vor fi rezervate diverselor activităţi de recreere (întâlniri între prieteni, mers pe role, plimbări, etc.).

În prezent, la nivel mondial, peste 3 miliarde de oameni locuiesc în oraşe. În anul 2007, pentru prima dată în istoria lumii, populaţia locuitoare la oraş a depăşit pragul de 50 %. Totodată, se preconizează că până în anul 2030, 6 din 10 persoane vor locui la oraş, acest număr crescând la 7 din 10 persoane până în anul 2050.

În ultimile decenii, oamenii s-au mutat de la ţară la oraş în căutarea unui loc de muncă mai bun şi a unei vieţi mai uşoare. Dar, cu toate acestea, viaţa la oraş nu este neapărat mai sigură şi, după cum ştim cu toţii, nici mai sănătoasă decât viaţa din rural. Urbanizarea este asociată cu numeroase provocări în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei. Apa murdară, poluarea, violenţa, accidentele, bolile netransmisibile sunt principalele ameninţări ce planează asupra « orăşenilor ». În plus, urbanizarea înseamnă schimbări majore în modul de viaţă al oamenilor : alimentaţie nesănătoasă, sedentarism, fumat, abuz de băuturi alcoolice şi droguri, etc. care, sunt factori de risc pentru numeroase boli netransmisibile, precum diabetul, obezitatea, boli cardio-vasculare, cancere etc.

În istora umanităţii dezvoltarea oraşelor a avut efecte de sensuri contrare :
– pozitive – la început, a fost un factor de dezvoltare, în oraşe apărând primele manufacturi, ce au însemnat începuturile industrializării, s-a mărit numărul de locuri de muncă, au crescut veniturile populaţiei, s-a dezvoltat cultura, au apărut primele universităţi, etc.
– negative – pe parcursul dezvoltării a avut loc o explozie demografică care a dat naştere la fenomene perturbatoare ale activităţii normale : şomaj, lipsa locuinţelor şi aglomerarea lor, lipsa hranei, etc.
Astfel, echilibrul balanţei resurselor umane devine instabil la nivel local, regional, naţional şi mondial, ca urmare a migrării populaţiei rurale cu venituri mici, sau a celei din zonele afectate de evenimente naturale, etnice, religioase sau militare şi are drept consecinţă concentrarea populaţiei în marile oraşe. În aceste condiţii este greu de determinat cum vor fi asigurate alimentele, locuinţele, asistenţa medicală şi educaţia. În urma activităţii umane din industrie, agricultură, transporturi, turism, etc., elementele biocenozei şi biotopului din ecosistemul urban cad pradă poluării.

De altfel, la nivel mondial, oraşele au fost o ameninţare pentru sănătatea locuitorilor lor, având o rată a mortalităţii mai mare decât aşezările rurale. Multe dintre oraşe au supravieţuit numai datorită fluxului continuu de noi locuitori care îi înlocuiau pe cei decedaţi. Starea de sănătate a celor ce locuiesc în urban depinde de numeroşi factori, printre care infrastructura, accesul la serviciile sociale şi medicale, venitul, educaţia, etc Aşa se face că cei cu venituri reduse sunt mai expuşi anumitor afecţiuni cronice (diabet, afecţiuni cardio-vasculare şi mintale), boli transmisibile (tuberculoză, hiv), dar şi violenţei sau accidentelor.
Sănătatea mintală este afectată mai ales datorită unor determinaţi precum : şomajul, aglomerarea urbană, sărăcia, dislocarea culturală, izolarea, deteriorarea relaţiilor de familie, poluarea fonică şi teama pentru siguranţa proprie.

De asemenea, urbanizarea se asociază cu o rată mai mare a spitalizărilor cazurilor de abuz de alcool şi droguri, datorită unei oferte mai largi de produse de alcool şi a traficului ilicit de droguri.

Emigrarea din rural către urban, deteriorarea ierarhiilor şi inechităţile sociale, schimbările demografice, contribuie la creşterea ratei actelor de violenţă : juvenilă, sexuală, abuzuri asupra copiilor şi femeilor, crime şi proliferearea găştilor de cartier.

Un alt factor cu impact negativ asupra sănătăţii populaţiei din mediul urban este fumatul, atât cel propriu-zis cât şi cel secundar. Acesta se datoreşte faptului că în urban rata fumătorilor poate fi mai mare decât în rural, datorită ofertei mai largi de produse de tutun şi a unui marketing mai eficient. Din păcate, spaţiile amenajate pentru fumători şi nefumători din restaurante, baruri, cluburi, instituţii publice n-au reuşit să rezolve problema expunerii la fumul secundar.

În ceea ce priveşte poluarea :
– factorul principal al poluării oraşelor este industria. Între industrie şi urbanism există o intercondiţionare, industria fiind un factor sine qua non al urbanizării, şi, prin urmare acolo unde există industrie există şi poluare. Industria, ca activitate economică, eliberează în aer substanţe chimice, particule şi gaze (CO2, CO, hidrocarburi nearse, amoniac), prafuri industriale sau deversează în apă şi în sol reziduuri industriale nocive atât plantelor cât şi animalelor şi omului.
– aproximativ 25 % dintre locuitorii din oraşele din ţările dezvoltate şi 70 % din ţările în curs de dezvoltare folosesc combustibil solid pentru încălzire şi preparea hranei, fapt ce sporeşte poluarea. Astfel creşte foarte mult riscul afecţiunilor respiratorii în special la copii. Aproximativ 2 milioane de decese înregistrate anual în lume sunt atribuite expunerii la aerul poluat.
– un alt domeniu cu impact negativ asupra mediului, ca parte componentă şi funcţională a oraşului este transportul. Acesta, pe lângă poluarea solului, apei şi aerului constituie şi un puternic factor de stres asupra populaţiei urbane prin numărul mare de maşini, poluarea fonică, transformarea peisajului urban, etc. Traficul urban prin poluarea pe care o produce ucide aproximativ 1,2 milioane de persoane anual în întreaga lume datorită afecţiunilor cardio-vasculare şi respiratorii.
– o altă sursă de poluare provenită ca urmare a activităţii urbane şi ce afectează în mod vizibil natura este cea a deşeurilor menajere, industriale şi a celor rezultate din activitatea medicală. În prezent, cantitatea acestor deşeuri a atins nivelul cel mai ridicat datorită atât creşterii populaţiei şi agenţilor economici, cât şi creşterii şi diversificării activităţilor urbanistice. Principala problemă în cazul deşeurilor o constituie modul lor de gospodărire (generare, incinerare, reciclare, refolosire). Industrializarea şi dezvoltarea economică au dus nu numai la creşterea cantităţii de gunoi, dar şi la schimbări în structura lui. În timp ce hârtia şi cartonul rămân componenta principală a deşeurilor menajere în ţările dezvoltate, se constată apariţia altor categorii importante de deşeuri (aluminiu, masele plastice şi alte substanţe relativ noi) care le înlocuiesc tot mai mult pe cele tradiţionale. În ultimile decenii, toate ţările dezvoltate ale lumii au ajuns la concluzia că, aruncarea deşeurilor la întâmplare devine periculoasă pentru sol şi pânza freatică datorită substanţelor toxice ce pot fi antrenate de apa ploilor. Mai mult decât atât, arderea gunoaielor produce tone de cenuşă toxică, poluând astfel atmosfera.

În ceea ce priveşte populaţia săracă care locuieşte la periferia marilor oraşe, este mai expusă riscului de a consuma apă din surse improvizate şi de a se îmbolnăvi din cauza condiţiilor igienice neadcvate. La nivel global, se estimează că aproximativ 3 % din totalul deceselor sunt determinate de boala diareică. Concentarea mare a populaţiei şi condiţiile de trai improprii din suburbiile marilor oraşe, facilitează şi apariţia unor îmbolnăviri transmise de vectori (şobolani, gândaci, muşte, etc.).

O altă problemă care se ridică în marile aglomerări urbane este aceea a situaţiilor de urgenţă care sunt mult mai greu de gestionat. Anumite fenomene naturale precum : furtuni, temperaturi extreme, cutremure, alunecări de teren, inundaţii, împreună cu anumite incidente de natură umană – incendii, accidente chimice, nucleare, rutiere, epidemii, solicită atât din partea autorităţilor locale cât şi a membrilor comunităţii resurse şi eforturi pentru a gestiona cât mai eficient aceste situaţii.

OMS avertizează că un plan de urbanizare bine gândit poate contribui la siguranţa locuitorilor şi poate încuraja comportamente sănătoase. Astfel, factorii de decizie pot să investească în zone dedicate sporturilor şi plimbărilor în aer liber, să vegheze la siguranţa alimentară şi să controleze respectarea legilor în vigoare privind fumatul şi traficul de droguri.

Mediul orăşenesc descurajează activitatea fizică şi promovează consumul de hrană nesănătoasă. O dietă nesănătoasă şi sedentarismul contribuie la creşterea riscului pentru o mulţime de afecţiuni cronice precum obezitatea, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, diabet, osteoporoza şi diferite tipuri de cancer. Ca o acomodare la stilul de viaţă trepidant al oraşelor, s-a dezvoltat de-a lungul timpului o adevărată industrie de tip fast-food, ce produce şi comercializează alimente sărace în nutrienţi dar cu conţinut crescut de grăsimi, zahăr şi sare, ceea ce a dus la creşterea numărului de cazuri de obezitate, cu toate complicaţiile acesteia, ridicând probleme în ceea ce priveşte accesibilitatea, calitatea şi costurile pe termen lung ale îngrijirilor medicale. Conform datelor OMS, aproximativ 70 % din populaţia oraşelor consumă insuficient fructe şi legume.

Din multitudinea de activităţi specifice oraşelor este şi turismul. Acesta poate deveni un semn al dezvoltării anarhice a oraşelor – flux continuu de turişti, extinderea căilor de acces, schimbarea profilului oraşului – care nu ţine cont de necesităţile şi trebuinţele membrilor comunităţii.

Dacă urbanizarea continuă în parametrii de până acum, problemele sociale, de sănătate şi de mediu se vor amplifica la o scară fără precedent în istoria umanităţii. Se manifestă o nevoie urgentă de a promova un nou gen de urbanizare în strânsă legătură cu sănătatea publică (planuri de urbanizare care să prevadă mai multe arii destinate activităţii fizice, investiţii pentru transportul activ, încurajarea unei alimentaţii sănătoase, accesul la hrană proaspătă ),cu sporirea siguranţei cetăţeanului (reducerea violenţei şi a criminalităţii, descurajarea consumului de alcool, tutun şi droguri ilegale). Se impune ca urbanizarea să acorde atentie deosebită diferitelor categorii speciale de populaţie ( copii, vârstnici, persoane cu dizabiliţăţi), să asigure accesul neîngrădit la educaţie, locuri de muncă, servicii sociale şi viaţă publică.

Urbanizarea trebuie să-şi propună şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai în oraşe prin asigurarea accesului la servicii de bază (aprovizionare cu apă curentă, canalizare, colectarea gunoiului, etc.) a tuturor categoriilor sociale. Acelaşi obiectiv poate fi atins şi prin proiectarea spaţiilor comerciale şi noncomerciale în asa fel încât să fie asigurată protejarea resurselor naturale şi a zonelor de agrement.
Depinde numai de om şi de voinţa lui, măsura în care aceste obiective vor avea şansa să devină reale.

La nivel local, cu ocazia acestei zile, vom asigura o zonă de recreere prin oprirea accesului autovehiculelor în zona cuprinsă între Hotelul Decebal şi Hotelul Moldova din municipiul Bacău, între orele 10,00 şi 12,00, în zilele de 8 şi 9 aprilie. Lansăm astfel băcăuanilor invitaţia de a se bucura şi de a utiliza acest spaţiu pentru desfăşurarea unor activităţi benefice sănătăţii lor (plimbări, mers pe role, jogging, întâlniri între prieteni, diverse jocuri pentru copii, etc.). Cu această ocazie, vor avea loc şi o serie de manifestări artistice, educative, sportive, etc. susţinute de partenerii care s-au implicat în efortul nostru de a oferi publicului băcăuan un exemplu de stil de viaţă urban sănătos. Aceştia sunt : Primăria Municipiului Bacău, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Ene” a Judetului Bacau, Palatul Copiilor, Fundaţia de Sprijin Comunitar şi Ansamblul „Ciobănaşul”.

SURSA: Comunicat DSP Bacau