Anul bisericesc se deschide, nu intimplator, cu o mare sarbatoare. Biserica Ortodoxa serbeaza miercuri, 8 septembrie, Nasterea Maicii Domnului, numita in popor si Sinta Maria mica. Este una din cele mai importante serbari inchinate Maicii Domnului, alaturi de Intrarea in biserica a Maicii Domnului, Bunavestire si Adormirea Maicii Domnului. Aceasta sarbatoare reprezinta unul din semnele evlaviei crestine fata de Fecioara Maria si, conform anului bisericesc care incepe la 1 septembrie si se incheie la 31 august, este prima sarbatoare din acest an. Aceasta zi inchinata celei care l-a nascut pe Mintuitorul Iisus Hristos dateaza din secolul al V-lea, mai bine zis dintre Sinodul III ecumenic (431) si Sinodul IV ecumenic. Ca si sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), la origine a fost aniversarea anuala a sfintirii unei biserici din Ierusalim. Acest lacas inchinat Sfintei Fecioare a fost zidit intre anii 430-480, pe locul unde, dupa traditie, fusese casa sfintilor Ioachim si Ana, parintii Sfintei Fecioare. In Apus a fost introdusa de papa Serghie I (687-701) sub influenta Constantinopolului. In sec. VI, Sf. Roman Melodul a compus citeva cintari speciale ramase pina astazi in rinduiala slujbei zilei in cartile de cult ortodoxe. La inceputul secolului VIII (715), Sf. Andrei Criteanul a scris in cinstea ei patru predici si un canon, care se cinta la slujba din dimineata acestei sarbatori. In Apus, ea s-a generalizat insa mult mai tirziu (secolele IX-X). A doua zi dupa Nasterea Maicii Domnului, adica la 9 septembrie, crestinii sarbatoresc Soborul (pomenirea) Sfintilor Ioachim si Ana, parintii Nascatoarei de Dumnezeu. Este ziua de sarbatoare a tuturor celor ce poarta numele de Maria, Marin, Marian, Mariana.
Lasă un răspuns