Amplasarea elementelor scutului american antirachetă în România prezintă o ameninţare pentru Rusia şi poate avea repercusiuni negative asupra relaţiilor dintre Moscova şi Washington, a declarat pentru Agerpres directorul Centrului pentru prognoze militare de la Moscova, colonelul Anatoli Ţîganok.
Reacţiile de la Moscova vin după ce preşedintele României Traian Băsescu a anunţat, marţi, că Bucureştiul şi Washingtonul au convenit locul de instalare a rachetelor de interceptare ale scutului american de apărare antirachetă din Europa – la baza aeriană Deveselu (judeţul Olt) din apropierea graniţei cu Bulgaria. România a decis încă în februarie trecut să găzduiască elemente ale scutului american, iar Băsescu a reiterat acum că sistemul este unul defensiv şi nu este îndreptat împotriva Rusiei.
Totuşi stabilirea locului amplasării rachetelor – un pas înainte în realizarea proiectului – a readus în actualitate angoasele Moscovei.
„America nu a schimbat sistemul (anunţat de administraţia Bush n.r.), ci a modificat doar configuraţia, de aceea consider că desfăşurarea elementelor antirachetă pe teritoriul României reprezintă o ameninţare pentru Rusia. Mai mult, trebuie să ţinem cont de faptul că există nave americane ce utilizează sistemul Aegis (care poate avea până la 100 de rachete interceptoare la bord, în funcţie de configuraţia misiunii desfăşurate – n.r.). Prezenţa acestor nave în Marea Neagră ar constitui o reală ameninţare pentru Rusia”, a subliniat Anatoli Ţîganok.
Acesta a spus că deocamdată Rusia are o atitudine rezervată faţă de acest sistem, „până în momentul în care se va afla cu certitudine că rachetele au fost deja amplasate şi că sunt funcţionale”. În context, Anatoli Ţîganok a reiterat avertismentul Moscovei că se poate retrage din Tratatul de dezarmare nucleară START, semnat în aprilie 2010 la Praga de preşedinţii rus şi american, Dmitri Medvedev şi Barack Obama şi considerat un început al „resetării” relaţiilor dintre Rusia şi SUA.
Colonelul rus a amintit că Rusia a propus realizarea unui sistem sectorial comun antirachetă, în timp ce NATO insistă asupra creării a două sisteme separate, dar care nu ar împiedica părţile să coopereze prin intermediul schimbului de informaţii. El a subliniat că potenţialul Moscovei în această sferă „este superior celui al întregii Europe” şi a adăugat că doar Rusia şi SUA „dispun de elementele necesare, cum ar fi cele care pot determina momentul lansării unei rachete”.
Pe de altă parte, ideea unui sistem comun Rusia-NATO a fost criticată de anumiţi experţi. Preşedintele Academiei pentru probleme geopolitice, generalul Leonid Ivaşov, declara, în decembrie trecut, că propunerea făcută de preşedintele Dmitri Medvedev la summitul Rusia-NATO privind crearea unui sistem sectorial antirachetă este iraţională, întrucât aceasta ar presupune ca Occidentul să protejeze Rusia de rachetele care ar lovi tocmai dinspre vest. „Când preşedintele Rusiei propune construcţia unui scut sectorial antirachetă: ‘noi vă vom acoperi dinspre est, iar voi ne asiguraţi acoperirea dinspre vest, încep să-mi fiarbă creierii”, spunea Leonid Ivaşov.
Directorul Centrului pentru prognoze militare, colonelul Ţîganok, a mai făcut previziuni sumbre cu privire la viitorul Alianţei Nord-Atlantice, declarând că este o structură „uzată”, care peste trei decenii nu va mai exista. „NATO nu se descurcă cu nimic: nici cu războiul din Afganistan, nici în Marea Mediterană. Înţeleg că peste 30 de ani va exista Uniunea Europeană şi va exista Rusia, dar NATO sigur nu va mai fi. Rusia ar susţine în schimb posibilitatea creării unei armate europene. NATO este o structură deja uzată. După evenimentele din Libia, când NATO se va lovi de propria neputinţă, trebuie să vorbim că structura NATO este inacceptabilă pentru Europa”, a concluzionat Anatoli Ţiganok.
Alţi experţi de la Moscova au adoptat o poziţie moderată. Redactorul Moscow Defense Brief, Mihail Barabanov, consideră că desfăşurarea de interceptori tereştri SM-3 (Standard Missile 3) în România este puţin probabil să ameninţe securitatea Rusiei, cât timp rolul acestora ar fi interceptarea, în perspectivă, a rachetelor iraniene cu rază medie de acţiune. Elementele amplasate în România ar putea constitui o ameninţare pentru Rusia în cazul sporirii numărului acestora şi a unei creşteri calitative, a atras atenţia Barabanov.
SUA nu au abandonat niciodată planurile privind desfăşurarea unui sistem de apărare antirachetă global în Europa de Răsărit şi încheierea unui acord între Washington şi Bucureşti privind scutul american antirachetă nu este o surpriză, a spus expertul rus Mihail Remizov.
Reacţia oficială a Ministerului rus al Afacerilor Externe, transmisă agenţiei ITAR-TASS, denotă, în continuare, nemulţumirea Rusiei. „SUA întreprind paşi pentru crearea propriului lor sistem de apărare antirachetă în Europa independent de dialogul cu Moscova şi aceasta poate genera pe viitor riscuri pentru forţele strategice ruse de descurajare”, afirmă diplomaţia rusă.
Moscova va ‘examina cu cea mai mare atenţie evoluţia situaţiei, ţinând cont că preconizatul sistem de apărare antirachetă, în opinia sa, poate genera pe viitor riscuri pentru forţele strategice ruse de descurajare’, se menţionează în text.
‘Din păcate, constatăm că paşii practici pentru crearea segmentului european al sistemului global antibalistic al SUA se fac indiferent de dialogul ruso-american pe tema antibalistică, iniţiat la decizia preşedinţilor Dmitri Medvedev şi Barack Obama, la fel ca şi de eforturile vizând posibilul Euroscut antirachetă, în conformitate cu înţelegerile summitului Rusia-NATO de la Lisabona’, mai afirmă MAE rus.AGERPRES
Lasă un răspuns