Noul secretar general al partidului de guvernămînt, d-l Dan Matei Agathon, cu nume de călugăr și cu aer de cocotă, după ce grimase face și cum își mai dă de frumos ochii peste cap cînd vrea să fie mai convingător, a rostit, într-o importantă adunare de partid, o filipică la adresa celor ce strică imaginea partidului-dogmă. Mai precis, împotriva celor care stau în lanțuri groase și brățări, precum cătușele, pe care unii le-ar merita pe deplin. Ideea în sine nu este rea pentru imaginea unui partid care se vrea moral, pur și inocent, precum PCR, părintele său. Numai că inocența membrilor unui partid nu stă în a purta ce poartă Grivei, sau ceea ce au purtat autenticii bogați sau marii intelectuali și politicieni ai țării la mîini și la picioare ani buni, cînd odrasle ca A. Năstase, Dan Matei Agathon, Petre Roman și atîția alții creșteau ca niște prinți moștenitori ai comunismului biruitor.
Ceea ce fac Dan Matei Agathon și toți ceilalți Mihăiești, Cozmînci, Păunești ni se prezintă ca o de neiertat ipocrizie, cultivată ca și pe timpul dictaturii de tip stalinist la scară națională. Partidul – stat – care se vrea fără alternativă la conducere, nu cere fruntașilor săi să facă abstinență, adică să nu posede bijuterii și alte valori, prin care sfidează fără jenă un popor sărăcit pe zi ce trece, ci să nu le poarte, să nu le scoată la vedere, mai ales în ocazii publice și oficiale. Cu alte cuvinte, tovarășii nu sînt dojeniți pentru incompetență, pentru că fură cu acte în regulă, pentru că se îmbogățesc peste noapte, spre uimirea unei țări deznădăjduite și umilite de opulența oficială și particulară a „aleșilor națiunii”, pentru că nesocotesc normele morale, nu, ci pentru că poartă lanțuri și ghiuluri grele să-i vadă lumea. Altfel spus, secretarul general al partidului celui mai mare furnizor de ouă proaspete îi îndeamnă pe ciracii săi să fie ascunși, să se bucure în taină și în intimitatea prietenilor de familie de bunurile adunate din șpagă, altfel spus îi îndeamnă la ipocrizie. Tonul cu care acuză, sfînta mînie (ne)-capitalistă cu care-i atacă pe purtătorii semnelor bunăstării celor ieșiți din neantul împrejurărilor din decembrie 1989, anatema aruncată asupra supușilor săi din partid amintesc de normele eticii și echității socialiste emise de PCR la indicația expresă a lui Ceaușescu, norme prelucrate în spirit socialist după litera și spiritul cunoscute din „cărticica” unui șef de partid atît de ostracizat de plagiator. Buchetul de norme etice constituia un model de purtare ipocrită a oamenilor, în primul rînd a celor care erau membri ai partidului.
Rog cititorul să-mi permită o mică paranteză. Eram numit provizoriu într-o muncă de conducere la una dintre instituțiile de propagandă ale județului. Ținut sub observație, fără să-mi dau seama, în naivitatea mea credeam că vor conta munca și corectitudinea, trăsături pe care le aveam prin educație. După multe luni de provizorat a venit un trimis al CC să analizeze și să hotărască. După ce se părea că în analiza Biroului Județean ieșisem bine, mă pomenesc, într-o discuție particulară, că sînt întrebat direct dacă este adevărat că mi-am botezat copiii? Da, așa-i, și ce legătură are cu activitatea profesională? Ei, iată că are, principiile marxism – leninismului, munca de propagandă, atitudinea ateistă… Sîntem creștini prin naștere, este credința poporului nostru, și dvs. sînteți botezat (insul era subordonatul lui Sion Bujor, dar era creștin din Transilvania, pe nume Ioan), și eu am fost și… Bine, dar de ce n-ai făcut botezul undeva, la țară… Pentru că sînt din oraș… la rudele nevestei… ea e tot din Bacău, și apoi, care este greșeala? Că n-am făcut-o pe ascuns? (ca toți ai voștri, eram să zic). Mă lăsați să înțeleg că se cultivă ipocrizia la scară națională. Discuția a fost oprită aici de intrarea unui alt activist. N-am fost confirmat pe funcție și la scurtă vreme am fost „promovat” iar locul a fost purificat ideologic. În scurtă vreme mi-am amintit către cine mă lăudasem că mi-am încreștinat și al doilea copil. Ce mai era de făcut? Prin urmare, fostul favorit al titularei Cabinetului II – și șefa Codoi de la Icechim, tovarășul Agathon ne readuce la condiția de supuși unui puritanism de ochii lumii și oficializează din nou ipocrizia de partid și de stat. De altfel cunoaștem noi, băcăuanii, un emanat al așa-zisei revoluții, plecat în slujba d-lui Iliescu și apoi a lui A.Năstase, curat ca roua dimineții, deși era bine căptușit cu dolari (încă nu erau Euro la putere), strînși cu discreție din funcțiile publice căpătate în dezordinea evenimentelor de după 22 decembrie ’89. Nu-i, deci, de mirare că un alt emanat al acelorași evenimente vrea să tragă oblonul peste adevărata față a unui partid pus pe căpătuială, sfătuindu-i pe activiștii de frunte să fie discreți, adică ipocriți.
Trăiască transparența guvernării pesediste! (Valeriu TRAIAN)
Lasă un răspuns