„Aeromodelismul n-ar trebui sa fie considerat un sport, deoarece este un simplu hobby tehnic”, crede Stefan Popa, conducatorul sectiei de aeromodele a CS Aerostar Bacau. „Dar pentru ca departajarea unor constructori se face prin intermediul unor competitii, s-a luat demult hotarârea sa intre in familia sporturilor tehnico-aplicative”. Intr-adevar, lumea modelelor radiocomandate este total diferita de cea a sporturilor traditionale. Este totusi la fel de atractiva si credem ca ar merita mai multa atentie din partea publicului.
Cum se transforma un simplu concurs in Cupa României
Initial, competitia organizata de Aerostar la Sala de Atletism era catalogata drept simplu concurs national. Federatia de specialitate a insistat sa devina etapa a Cupei României – una dintre cele trei prevazute -, in speranta ca astfel ii va mobiliza pe vânatorii de puncte pentru campionatul national. Criza a facut insa ca participarea sa fie modesta din punct de vedere numeric. „Oricum nu sunt multe sectii in tara, deoarece este o specializare pretentioasa, care cere multa competenta tehnica si materiale de calitate. In România, tipul aceasta de competitie a aparut in urma cu numai trei ani”, ne-a explicat Stefan Popa. Au participat doar concurenti din Bacau, Botosani, Iasi si Harghita. Unii au venit mai mult sa se informeze, ca sa poata debuta ulterior. Prezente au fost si firme de profil, furnizori de componente electronice, precum Phoenix Model, din Miercurea-Ciuc, care ii sponsorizeaza pe cei de la CS Aerostar, si Sierra Model Sport, din Botosani, care incerca sa-si gaseasca piata de desfacere.
Aerostar – vioara intâi
Dupa cum era de asteptat, clubul gazda a terminat pe locul 1 la echipe, asta si pentru ca a putut alinia garnituri complete la juniori si seniori. De altfel, juniorii clubului au ocupat primele trei pozitii la individual, dupa cum urmeaza: 1. Andrei Stanciu 2. Serban Gavrila 3. Alin Grapcenco. La seniori, cel mai bun a fost tot un bacauan, Victor Pricop, care a refuzat insa locul 1, deoarece concura la o categorie oarecum de amatori, el participând in mod obisnuit doar la Masters. Asa ca locul 1 i-a revenit colegului sau Stefan Mihailescu. Stefan Popa are de gând sa-si promoveze in viitor colegii, prin demostratii sustinute in pauza unor meciuri de fotbal, handbal sau volei sau prin competitii organizate in locuri intens circulate. El nu se indoieste ca aeromodelismul clasele F3, mai ales F3PM (in care manevrele se sincronizeaza cu o melodie, ca la gimnastica feminina), nu ar avea priza in rândul maselor. Acrobatiile incredibile pe care le-au facut modelele concurente la Sala de Atletism ii dau dreptate.
Aproape de „razboiul stelelor”
Tehnologia folosita in aceste concursuri nu difera cu mult de cea a celor mai bune armate din lume. Practic, concurentii piloteaza drone miniaturale, doar ca pentru modelele de sala puterea emitatoarelor a fost limitata la cel mult 600 m, iar pentru aer liber la 4 km. Asta din motive practice, deoarece altfel nici n-ar exista necesarul contact vizual intre pilot si avionul sau. „Copiii sunt cei mai buni piloti”, confirma Stefan Popa ceea ce cineastii americani anticipasera in celebrul „Toys”, cu Robin Williams in rolul principal, film care a câstigat Oscarul in 1992. „Statiile pe care le avem noi sunt mai dificil de folosit decât cele ale avioanelor normale. Copiii au o inclinatie deosebita pentru computere si o finete maxima in a manevra din butoane. Când vor reusi sa stapâneasca si montajul, ii vor depasi pe seniori”, crede Popa. Inginerul bacauan a prezentat câteva date tehnice despre modelele concurente. Avioanele propriuzise ar costa relativ putin pâna in 3000 de euro cele mai perfectionate si mai mari, deoarece sunt confectionate din polistiren, pe care sunt montate motorasele, antenele de receptie si emisie si câtiva senzori. Este drept, toate acestea sunt produse de inalta tehnicitate, dar se pot procura. Mult mai scumpe sunt statiile de pilotare, mai ales cele complexe, care pot dirija mai multe aparate simultan; la fel, computerul-simulator si softul necesar acestora. Exact ca in aviatia „reala”, pilotii sunt pregatiti mai intâi pe simulatoare, pentru ca numarul accidentelor sa fie cât mai aproape de zero. Aici, desigur, nu este pentru a preveni pierderea de vieti omenesti, ci numai pagubele materiale.
Peter KELMANN
Lasă un răspuns