Prunele, deja mari, au început să cadă chiar dacă sunt încă verzi. Se întâmplă spre consternarea pomicultorilor, dar și a amatorilor de țuică „very”, adică bună, de-a noastră de-acasă. Însă nu este primul an cu un astfel de fenomen. Ce se întâmplă? Am cerut părearea unui specialist recunoscut, doctor în prun, inginerul Florin Acatrinei, el însuși producător de pomi altoiți, din Bacău.
Petru DONE
– De ce cad prunele, domnule doctor?
– Pot fi motive fiziologice: încărcătură prea mare de fructe, sol compactat, băltire, lipsă de apă sau fertilizanți. Dar, motivul principal este că nu am tratat pomii de două-trei ori la interval de opt-zece zile după scuturarea petalelor, pentru combaterea unuia dintre cei mai periculoși dăunători a prunului, ajuns și la noi de acum 20 de ani. Este vorba de „Viespea semințelor de prun” (Eurytoma schreineri). Dacă vom găsi în interiorul sâmburelui o larvă albă, bombată la mijloc și lungă de 6 – 7 mm, ea este. Pentru salvarea producției din acest an nu mai putem face nimic, dar paguba ne va face mai atenți la anul. Acum nu ne rămâne decât să adunăm fructele căzute, să le îngropăm adânc sau să le punem pe foc pentru a reduce rezerva de atac pentru anul viitor. Însă trebuie să învățăm și vecinii să facă acest lucru. Iar la anul, după înflorit, vom face la timp tratamentele chimice dacă vrem să obținem prune.
– Eu și dacă aș vedea o astfel de muscă nu aș recunoaște-o. Cum arată?
– Este o viespe neagră, cu un luciu pronunțat pe abdomen iar aripile au o singură nervură mediană. Femela are o lungime 7-7,5 mm, iar masculul de 4-6 mm. Are o generație pe an. Iernează în sâmburii de pe sol sau rămași în coroană, ca larve complet dezvoltate. Primăvara, odată cu creșterea temperaturii aerului la 9-10 grade Celsius, se transformă în pupe. Acest stadiu durează 10-20 de zile, după care ies viespile. Ele rod în peretele sâmburelui un orificiu prin care ies afară și își încep zborul. Momentul coincide cu începutul formării fructelor, la 5-10 zile după scuturarea petalelor, dată la care trebuie intervenit cu primul tratament cu insecticid. Fluturii, la scurtă perioadă după apariție, se împerechează și încep depunerea ouălor, câte unul în fiecare fruct, printr-o incizie. O femelă depune până la 120 de ouă. Perioada depunerii se eșalonează pe 15-30 de zile, interval care trebuie acoperit cu 2-3 tratamente fitosanitare. Incubația durează câteva zile, iar dezvoltarea larvelor 15-20 zile. Larvele se hrănec cu interiorul sâmburilor. Fructele atacate au o dezvoltare mai slabă și, rămase fără semințe, cad. Au pulpa verde, ofilită și se mumifiază. Viespea atacă puternic toate soiurile de prun, dar și alte specii: corcodușul, porumbarul și chiar vișinul.
– Au oamenii ac de „cojocul” unei asemenea domnițe?
– Un rol important îl au lucrările solului, prin care fructele atacate și căzute pe sol sunt îngropate. Tratamentele chimice au ajuns indispensabile după scuturarea petalelor la prun și trebuie să omoare viespile înainte de a depune ouăle în fruct, deoarece după acest moment insecticidele nu mai pot acționa. Se pot utiliza o gamă largă de insecticide: Novadim, Actara,Calypso, Mospilan, Decis Mega, Fastac, Faster, Karate Zeon, Movento, Pyrinex, Nurelle D, care trebuie să acopere perioada de zbor a viespilor. Se are în vedere alternarea utilizării acestora, mereu un alt insecticid la fiecare tratament. Tratamentele nu se vor efectua la temperaturi mai mari de 25 grade C și să nu existe risc de ploaie în următoarele 5-6 ore. Ele se combină cu fungicide, dacă este cazul și cu acaricide, pentru a combate la o singură trecere bolile și dăunătorii cu pericol la acel moment. Prin insecticidele utilizate la aceste tratamente vom combate și viermele prunelor (Laspeyresia funebrana), generația I. Și el determină căderea prunelor în această perioadă.
Lasă un răspuns