Cazul fostului președinte al Băncii Transilvania Iosif Pop, dar mai ales modul în care acesta a scăpat din arestul preventiv a intrat în atenția magistraților de la Curtea Supremă de Justiție. Procurorul general al Parchetului de pe lîngă această instituțieTănase Joița propune modificarea Codului de procedură penală. El speră ca în acest fel inculpaților să li se poată prelungi mandatul de arestare chiar în cazul în care a fost recuzată întreaga instanță de judecată.
Procurorul general al Parchetului de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție, Tănase Joița, aflat ieri la Bacău, optează pentru modificarea Codului de procedură penal , după ce a admis că actualele reglementări sînt lacunare și permit ca inculpați de genul lui Iosif Pop să poată părăsi nestingheriți arestul preventiv. Cazul fostului președinte al Băncii Transilvania a intrat în atenția procurorului general al României, care a declarat că a înaintat un proiect de modificare a legii prin care să nu mai fie posibil ca inculpaților să nu le mai poată fi prelungit mandatul de arestare pe motiv că se recuză întreg corpul de judecători dintr-o instanță. „Avem un proiect de modificare a reglementărilor actuale, în sensul că, atunci cînd se fac cereri de recuzare, magistratul să poată lua măsurile care nu suportă amînare, cum ar fi cazul prelungirii mandatelor de arestare preventivă”, a spus Joița, care a infirmat că ar fi fost contactat de Iosif Pop în cursul anului 2001 cu privire la fraudele de la sucursala Bacău a Băncii Transilvania.
Iosif Pop a susținut în timpul unei conferințe de presă organizate imediat după eliberarea sa că a făcut demersuri la ministrul de Interne, Ioan Rus, la procurorul general al României, Tănase Joița, și chiar la președintelui României, Ion Iliescu, pentru a le arăta că dorește să se deruleze o anchetă pentru a fi identificați adevărații vinovați de acordarea unor credite nerambursabile de către Banca Transilvania. Tănase Joița este primul oficial care infirmă spuse lui Pop. Mai mult, procurorul general a declarat că în prezent se află în lucru plîngerea penală înaintată de fostul președinte al Băncii Transilvania împotriva procurorilor PNA care au instrumentat cazul în Bacău. Procurorii sînt învinuiți că au reținut înscrisuri, au măsluit probe, au arestat nelegal, au cercetat abuziv, au influențat martorii și au comis infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice și persoanelor și împiedicarea participării la proces. „Acordăm toată seriozitatea acestei plîngeri. În prezent, ea se verifică, pentru a fi soluționată. Dar sînt hotărît ca, ori de cîte ori se fac plîngeri neîntemeiate împotriva procurorilor, să dispun cercetarea pentru cei care au făcut acest lucru cu rea credință. Voi dispune cercetarea pentru denunț calomnios, pentru că există se pare o practică ca atunci cînd cineva este deranjat să facă plîngere penală”, a mai spus Joița Tănase.
Codul de procedură penală va fi modificat
Procurorul general a specificat că modificările Codului de procedură penală sînt mult mai ample și vizează și alte lipsuri ale legii. „O altă modificare pe care vrem s-o introducem se referă la termenele în care sînt făcute cererile de prelungire a mandatelor de arest prevenitv. Noi propunem ca acestea să fie făcute într-un termen care să permită judecarea tuturor căilor de atac, înăuntru mandatului pentru care se propune prelungirea”, a mai spus Joița. Cu alte cuvinte, să nu mai fie posibil ca judecarea unui recurs împotriva prelungirii arestului, admisă în prima instanță, să nu se mai judece la instanța superioară, după ce mandatul celui în cauză a expirat. O altă prevedere la fel de importantă se referă la atribuțiile judecătorului, care va fi conferit cu dreptul de a dispune arestarea preventivă în locul procurorilor, așa cum se procedează în prezent. „Un procuror va putea dispune arestarea preventivă pentru cel mult două-trei zile, dar măsura arestării sale să fie decisă de un judecător. Încă nu se poate vorbi de impunerea unui termen pînă peste care să nu se poată trece cu măsura arestării preventive, pentru că este posibil ca în cazul în care se impune o expertiză medicală de exemplu, aceasta să nu poată fi făcută în mai puțin de două luni”, a încheiat procurorul general.
În altă ordine de idei, Tănase Joița a specificat că le-a cerut procurorilor ca în toate cauzele cu implicații economico-financiare să se lucreze operativ, chiar dacă se cer de către părți expertize financiare care durează de obicei foarte mult. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns