Cuvintul „viitor” apare tot mai putin in vocabularul cotidian. Nu il auzi nici spus de oamenii cu care te intilnesti, nu il citesti in ziare, nu il auzi la tv sau radio. Nu cred ca e o reactie de lehamite cauzata de limbajul de lemn din vremea propagandei comuniste, ce ne ciuruia mintea cu „viitorul luminos”, „viitorul de aur” – prin care acest cuvint era golit de continut, fiind, la o adica, una din vorbele demonetizate de limbajul de lemn. Cred ca mai degraba este vorba de o lipsa de speranta in viitor, deci o lipsa de credinta in bine. Acum citiva ani, in 2005, cu ocazia intilnirii europene a tinerilor la Lisabona, fratele Roger din Taizé, scria o scrisoare in care spunea: „Dumnezeu pregateste pentru voi un viitor al pacii si nu al dezastrului. Dumnezeu vrea sa va dea un viitor si o speranta”. Scrisoarea a fost tradusa in 55 de limbi ale Pamintului. Pentru omul credincios, exista un viitor ferm, tutelat de divinitate. Pentru mireanul de rind insa, viitorul e cu totul altceva. E bucata de piine pe care o poate pune copiilor sai pe masa in ziua ce va urma, e o casa in care sa locuiasca, e o masina cu care sa circule. Viitorul inseamna, in Romania acestui deceniu, gindul la supravietuire. Din pacate, saracia e departe de fi fugit din casele noastre. Dar la nivelul intregii societati, ce oare asteapta oamenii? Cu siguranta, pace, stabilitate, siguranta zilei de miine, inlaturarea bolilor, a saraciei, dar, cel mai mult, dreptul la a avea o familie. In Romania e greu de tins spre asa ceva. Coruptia afecteaza nu doar economia, ci si relatiile intre oameni. Cei corupti, fac presiuni nu doar financiare asupra celor saraci, ci ii obliga si la trocuri in natura. Oameni pe care ii crezi de buna calitate, care par onorabili in societate, se dedau celor mai josnice practici, nu departe de cele ale traficantilor de carne vie. Viitorul devine, astfel, nu doar lipsit de sens, dar devine mizer. Traim intr-o societate transformata de coruptie intr-o lume fara moralitate. Lipsa eticii e probabil cea mai grava dintre carentele Romaniei de astazi. Fara etica, lumea e animalica, e o pinda din umbra a raului ce loveste fara stire si caruia nu i te poti opune. Probabil ca politicienilor ce-si doresc sa fie alesi li se pare ca, in costumele lor scumpe, sint niste oameni de toata lauda. Dar coruptia si lipsa moralitatii la cer e supusa tara, ii arata intr-o alta lumina. Mult trimbitata „lupta impotriva coruptiei” e doar o vorba buna pentru electorat. Oamenii nu au cum face altfel, decit sa creada pe cei care promit. Deoarece, nu au alte solutii. Sint si vor fi, mereu, inselati, azi de cineva, miine de altcineva. De aproape 20 de ani romanii spera sa le fie mai bine. Acum insa, isi pot da seama ca alternativele de guvernare nu prea exista. Mereu, caruselul de neoprit al coruptiei le va sterge de pe buze cuvintul „viitor”.
Dan PERSA
Lasă un răspuns