• afirmă antrenorul emerit Teodoru Agache, cel care se ocupă de pregătirea recordmenei mondiale Mihaela Melinte
Teodoru Agache este unul dintre cei mai titrați antrenori ai atletismului românesc. Coordonator la lotul național de atletism al secției de aruncări lungi, Agache face partea din categoria celor care scot campioni pe bandă, indiferent dacă îi permit sau nu condițiile. Miercuri, la ședința de analiză a secției de atletism de la Sport Club Municipal Bacău, Agache a hotărît, din nou, să spună lucrurilor pe nume, de această dată cu mai multă vehemență: „Realitatea este că rezultatele pe care le-au obținut în acest an atleții de la club sînt bune și foarte bune. Eu sînt mulțumit de realizările elevilor mei. Din păcate, realitatea este cruntă. Obiectivele au fost, în ultimii ani, din ce în ce mai mari, iar banii și celelalte condiții din ce în ce mai mici. La condițiile asigurate de club, federație, la lotul național etc. eu consider că rezultatele sînt excelente. Voi repeta la infinit că nu avem tot ce ne trebuie pentru a ne pregăti. Mă uit la ce se întîmplă în Bacău. Parcă sîntem blestemați. Nu avem pistă, nu avem sectoare de pregătire la sărituri etc. În plus, marile competiții interne se țin în afara Bacăului. Este o rușine pentru primărie și Consiliul local că în Bacău nu există un teren pentru pregătire. Avem o recordmenă mondială la aruncarea ciocanului. În loc să cheltuim niște bani pentru pregătire, în alte părți, am putea să-i folosim pentru achiziționarea de materiale de concurs, cel puțin. În afară de sala de atletism nu avem nimic. Nu o spun doar eu. Cine se antrenează doar în sală moare”.
„Nu avem unde să ne spălăm”
În pofida condițiilor în care lucrează, aruncătorii și nu doar ei obțin medalii sau clasari mai mult decît onorante. Din păcate, atletismul, unul dintre sporturile care aduce rezultate, este marginalizat. Doina Melinte, director al Direcției pentru Sport a Județului Bacău, suține la rîndul domniei sale punctul de vedere al lui Agache: „Săptămîna trecută am primit o palmă. M-a întrebat cineva dacă sînt atleți cei care se pregătesc pe noroi. Avea dreptate. Pista de la stadion nu este pentru atletism. Cu greu poate fi considerată drum de țară”. Teodoru Agache completează: „Normal, ar trebui să avem o bază pe măsura rezultatelor. Nu avem nici măcar unde să ne spălăm, să ne schimbăm, darămite să mai și depozităm materialele de concurs. S-a creat o școală de atletism în Bacău care, probabil, va muri. Se demolează întruna baze sportive. Vrem să tragem un semnal de alarmă, să facem un protest în scris pe care să-l semneze toți antrenorii și pe care să-l înaintăm primăriei, consiliului local și consiliului județean. Să ni se dea un răspuns. Măcar să știm dacă este sau nu nevoie de noi”. (Marius AMBROZIE)
Lasă un răspuns