Mihai BUZNEA
Mai zilele trecute, unul din înalții demnitari ai Ministerului de Interne declara, pe un post național de televiziune, declarație reprodusă în edițiile de a doua zi ale tuturor cotidianelor centrale: cele mai corupte categorii socio-profesionale din România, plătite de la bugetul public, sînt medicii și profesorii. În sprijinul acestei afirmații-acuzații atît de grave și categorice, liderul în speță al Poliției Române, plătit și el tot de la buget, adică de noi – cei mulți și necorupți, aducea argumente cuantificabile: în totalul celor vreo 5.000 de infracțiuni descoperite și aflate în diferite stadii de cercetare, ponderea aparține respectivelor profesii, ai căror reprezentanți se fac vinovați de a fi pretins ori primit diverse șpăgi. Mai mari sau mai mici.
Nu punem nici o clipă la îndoială autenticitatea informațiilor și buna intenție a celui care ni le oferea. Cine nu știe că medicul primește, idem profesorul, în anumite circumstanțe. Unii. Dar, în schimbul respectivelor „stimulente”, aceștia oferă, totuși, ceva: bolnavului – o consultație „ca lumea”; elevului – o meditație care-i deschide calea spre a promova un examen. Dacă stăm strîmb și judecăm drept, noi îi provocăm pe aceștia spre a păcătui cu fapta, deci împărtășim vina cu cea a greșiților noștri. Nu le găsim scuze. E doar o constatare.
Iată, însă, că lupul moralist are tulburări de vedere și i se cam întunecă privirea atunci cînd el însuși este prins cu mîța-n sac și arătat cu degetul. Prindeți hoțul!, strigă el, cu cel mai nevinovat glas, încercînd în același timp să se facă nevăzut prin mulțime. Doar blana e cea care îl dă de gol. Așa s-a întîmplat și cu cei 7 polițiști băcăuani care taie pîinea în felii pe la Serviciul Poliției Rutiere și cel al Evidenței Informatizate a Populației. Prin diferite tertipuri, manevre birocratice și falsuri, aceștia i-au „făcut” cu acte de identitate și cu permise de conducere pe mai mulți indivizi a căror principală calitate este aceea că știu să ungă bine osia, atunci unde și cînd trebuie. Altfel scîrțîie ori se gripează. Galonații în cauză se pare că ar fi fost ei înșiși trași în piept cu niscai documente nu tocmai în regulă, cam contrafăcute, dar cine altcineva să le descopere, dacă nu cel pregătit să facă așa ceva?! Oricîte deodorante s-ar folosi pentru ștergerea urmelor, întreaga tărășenie miroase tot a șpagă, vinovații vor plăti, la rîndul lor, mierea care le-a îndulcit buzele, dar pata de pe uniforme se curăță cam greu. Păcat de cei onești și fără vină!
Să nu ne mirăm, însă! Rădăcinile respectivului nărav sînt vechi și adînci la Bacău. Prin anii ’70 și chiar cei mai de dincoace, tovarăși milițieni de la Circulație procedau cam tot la fel, astfel că indivizi de soiul celor de azi „se făceau” cu permise de conducere servite direct la domiciliu, contra unor sume (consistente) de bani, dar și altor foloase. Păi cum altfel să se fi pricopsit, la vremea aceea, cu case și vile și mașini, că leafa tot de bugetar era, adică mică, nu ca acum, cînd pe mulți dintre purtătorii de uniformă i-a blagoslovit Cel de Sus cu soacre bogate și moșteniri de peste ocean! Capitolul rămîne, așadar, deschis. Ce să te mai miri de prosperitatea unora, că doar în ziua de azi nimic nu mai este gratis! Singurul semn de întrebare care rămîne este nu ce pedepse vor primi, de la șefii lor, „cei 7 magnifici”, ci pe ce loc de pe lista corupției se situează apărătorii legii: înaintea medicilor și profesorilor, sau după aceștia?
Lasă un răspuns