• apar finanțările pentru investițiile în exploatațiile agricole • începe susținerea pregătirii fermierilor
Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor a anunțat zilele trecute demararea pregătirilor pentru acreditare altor patru măsuri din Programul SAPARD. Prin protocolurile încheiate cu instituțiile europene s-a convenit să nu se acrediteze mai mult de două-trei măsuri deodată, deci, în primă fază se au în vedere măsurile 3.1 – „Investiții în exploatațiile agricole”. și 4.1 – „Îmbunătățirea pregătirii profesionale”. Cele două axe vor fi actualizate pînă la sfîrșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai. Ulterior, se vor propune spre acreditare măsurile 3.4 – „Dezvoltarea și diversificarea activităților economice pentru generarea de activități multiple și venituri alternative” și 3.5 – „Silvicultura”. Pînă acum a existat impresia unei dezvoltări oarecum haotice a unui program de finanțare de care agricultura are nevoie ca de aer. Se pare că, încet-încet, lucrurile intră pe un făgaș relativ normal.
Asistența financiară pentru exploatațiilor agricole nu va fi la îndemîna oricui
Una din măsurile care se dorește a fi acreditată în primăvarea acestui an este 3.1 – „Investițiile în exploatațiile agricole”. Axa 3 din SAPARD are ca țintă dezvoltarea economiei rurale. Pe lîngă susținerea fermelor agricole se mai sprijină înființarea grupurilor de producători, diversificarea activităților din zonele rurale, ocuparea forței de muncă și orientarea producției către economia de piață. În practică, se urmăresc mai multe scopuri: scăderea costurilor de producție, ajustarea acesteia la nevoile pieții, asigurarea folosirii optime a forței de muncă disponibile prin încurajarea creării de noi locuri de muncă, îmbunătățirea și diversificarea producției, a calității, promovarea și diversificarea activităților agricole. Se mai au în vedere stabilirea în comun a regulilor unitare referitoare la informații despre producție, conservarea mediului natural agricol care este potențial amenințat, precum și protecția și îmbunătățirea resurselor forestiere printr-o mai bună valorificare a pădurii.
Măsura 3.1 urmărește activarea potențialului agricol, precum și valorificarea resurselor locale, în vederea eficientizării sistemului de exploatare practicat. Scopul final este de a se asigura venituri substanțiale producătorilor agricoli și nu de subzistență, cum se întîmplă acum în multe cazuri. Deci este de la sine de înțeles că europenii urmăresc promovarea investițiilor în sectorul animalelor și plantelor la nivelul fermei, pentru a îmbunătăți construcțiile din fermă și pentru a le dota cu noi utilaje și/sau animale de valoare genetică ridicată.
Punerea în aplicare a primei direcții de finanțare nerambursabilă pentru agenții economici dat impresia că se cam pune carul înaintea boilor. Măsura 1.1 – „Prelucrarea și marketingul produselor agricole si piscicole” – a fost aplicată înainte de cea de sprijinire a exploatațiilor agricole, fapt acuzat la vremea respectivă și de producători și de utilizatori. În viziunea lor, pentru a avea o calitate bună la produsul alimentar final, este esențială și o bună calitate a materiei prime. O serie de firme – inclusiv din județul Bacău – ar fi mers pe ambele direcții. Așa, doar firmele 100% private și puse bine pe picioare au încercat să obțină aceste fonduri. A fost unul din motivele pentru care numărul proiectelor depuse prin măsura 1.1 a fost mic.
Acum, prima măsură care se pune în discuție pentru acreditare în 2003 este cea care privește investițiile în exploatațiile agricole. Ea a fost așteptată cu mare nerăbdare de mulți agenți economici din agricultură. Dar, așa cum a fost concepută, nici aceasta nu va fi la îndemîna țăranului care are o palmă de pămînt sau vrea să cumpere un tractor, ci pune accent tot pe exploatațiile mari. Europenii din Uniune nu concep agricultura pe suprafețe mici decît ca divertisment de timp liber. Cînd este vorba de eficiență, o fermă cu 70 de ha de teren agricol intră în categoria celor mici. De la aceste considerente au plecat atunci cînd au pus problema finanțărilor în aceste domenii.
Pînă în acest moment, se știe că măsurile care privesc societățile comerciale trebuie susținute în proporție de 50% din fonduri proprii ale solicitantului, un motiv care va reduce, cu siguranță, numărul solicitărilor. „Fondurile auropene nu se dau oricum – a declarat directorul adjunct al Direcției Agricole Bacău, Ghiță Burlui. Oficialii Uniunii cer socoteală pentru ele. În plus, implicarea fondurilor proprii dau o anume siguranță în cheltuirea banilor comunitari, întrucît solicitantul trebuie să-și cheltuie banii săi și apoi primește finanțările europene. De aceea, este aproape sigur că și această măsură este tot cu susținere majoră din partea celor interesați”. Ar mai exista posibilitatea ca partea de cofinanțare care revine agentului economic să fie luată fie de la bănci, fie prin intermediul Creditului de Dezvoltare Rurală, care va fi și el lansat în curînd. Numai că agricultura este o loterie în toată regula, așa că se prea poate ca cei interesați să prefere să renunțe la finanțările nerambursabile decît să se înglodeze în datorii bancare.
Demarează măsurile de pregătire a fermierilor
O a doua măsură pentru care se urmărește acreditarea pînă în aprilie-mai anul acesta este 4.1 – „Îmbunătățirea pregătirii profesionale”. Axa 4 din SAPARD se referă la dezvoltarea resurselor umane din mediul rural. Obiectivele specifice acestei priorități sînt mai multe. Se are în vedere pregătirea fermierilor pentru reorientarea calitativă a producției și pentru diversificarea activităților economice. Aceștia vor fi instruiți să aplice acele metode de producție care sînt compatibile cu protejarea și îmbunătățirea peisajului și cu protecției mediului. Vor mai fi incluse și normele care sînt aplicate în domeniul creșterii și sănătății animalelor, precum cele care au ca scop atingerea unui nivel de pregătire profesională care este necesar pentru managementul unor exploatații viabile.
Masura 4.1. are ca țintă îmbuntățirea pregătirii profesionale. Ea se adresează fermierilor, iar obiectivele operaționale ale acestei măsuri sînt orientate în mai multe direcții. Din acestea menționăm
reorientarea calitativă a producției – inclusiv pentru înființarea grupurilor de producatori – și managementul fermelor viabile din punct de vedere economic (agricole și de acvacultură).
Se au în vedere și promovarea practicilor productive compatibile cu menținerea peisajului rural, protecția mediului, standardele de igienă și bunăstarea animalelor, incluzînd instruirea fermierilor care vor aplica măsurile de agromediu, precum și pregătirea pentru administrarea rețelelor de irigații de către membrii Asociațiilor Utilizatorilor de Apă. Tot aici sînt incluse și alte pregătiri profesionale: silvicultura si diversificarea activităților rurale în cazul și deținătorilor de păduri.
Chiar din prezentarea programului rezultă că măsura se referă la pregătirea fermierilor, care la noi cam lipsesc. Fărîmițarea loturilor la care s-a ajuns după retrocedarea terenurilor agricole nu este de natură să simplifice lucrurile. Deci această măsură ar fi trebuit aplicată, poate, ceva mai tîrziu, după ce s-ar fi pus cît de cît pe picioare exploatațiile agricole. Cît timp pămînturile nu se reunesc, fermele adevărate rămîn încă o raritate.
Totuși, nu se poate nega faptul că astfel de surse de finanțare sînt binevenite, chiar dacă sînt restrictive sau au o țintă relativ redusă. Există și acum societăți axate pe agricultură la scară mare, care nu se reduc doar la lotul de un hectar-două, cît au țăranii în mod curent. Pentru acestea, programul SAPARD este o sursă reală de fonduri, cu condiția să se urmărească accesarea lor, iar agenții economici să nu înceapă întîi să se vaiete că este greu. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns