Marin Anton, fostul manager al societății Rafo Onești, a iscat valuri mari în noul Partid Mișcarea Populară (PMP) după ce a anunțat că se va înscrie în această formațiune politică. Totul se leagă de o decizie a unui fruntaș al noii grupări, Adrian Papahagi, din Cluj-Napoca, cel care a anunțat că se va retrage din viața politică dacă Anton va intra în Mișcarea Populară. Profesor universitar în Cluj-Napoca, Papahagi dezaprobă în termeni categorici adeziunea la PMP a deputatului PNL, Marin Anton, de fapt un fost militant PDL, trecut la liberali în preziua moțiunii de cenzură împotriva guvernului Boc. Adrian Papahagi declarase ferm că partidul va trebui să aleagă între el și Marin Anton.
Adrian Papahagi scria pe pagina sa de Facebook: „Am transmis colegilor din Comisia de integritate și arbitraj argumentele mele împotriva primirii dlui Marin Anton în PMP. După verificări și o lungă ședință, la care am participat duminică seara, comisia a stabilit că nu există niciun motiv statutar de respingere a adeziunii dlui Anton la PMP, organizația Giurgiu. Îmi mențin părerea că nu ne aduce niciun beneficiu primirea unui politician care a trecut de la PDL la PNL cu trei zile înainte de căderea guvernului Ungureanu și a avut, recent, o inițiativă parlamentară de închidere a supermagazinelor în week-end. Indiferent de rezerva mea personală, am decis să respect decizia unanimă a comisiei.”
Tânăr și abil, Marin Anton a rămas și înainte și după ce a fost manager la Rafo, un personaj controversat. El a condus rafinăria înainte a de a fi preluată de actualul acționar majoritar și a făcut „politica” proprietarului de atunci, prin compania care administra societatea. Inițial a lucrat pentru Gelu Tofan (Tofan Grup) și, acolo, l-a cunoscut pe Theodor Stolojan. A fost, apoi, administrator la Rafo, apoi și sponsor al PLD, înainte ca acesta să fie înghițit de PD-L.
Era foarte mândru de Rafo. „Marian Iancu – a declarat presei – m-a angajat să administrez rafinăria și am semnat un contract de management cu el, în numele firmei mele, V&V Trading. În octombrie 2003, societatea avea datorii la stat de 8.600 de miliarde de lei, iar când am plecat, în 2007, totul era plătit la zi, inclusiv restanțele. A fost un target pentru mine, ca profesionist.” În fapt, datoria istorică a Rafo către bugetul statului a fost achitată de actualul proprietar, zi în care calculatoarele Fiscului s-au „blocat”, suma fiind imensă.
Lasă un răspuns