Scriitoarea de notorietate internationala Gabriela Adamesteanu, nascuta in Tg. Ocna, a facut vineri seara bacauanilor marturisiri despre viata si opera sa, intr-o intilnire organizata la Galeria „Ad-hoc” a Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Bacau de tinarul Club „Dialoguri culturale”, prezidat de traducatoarea si publicista Elena Bulai. Invitata a spus povestea „Diminetii pierdute”, roman de suces publicat si de prestigioasa editura franceza „Gallimard”. „Am inceput aceasta carte cind aveam 33 – 34 de ani, dupa parerea mea este un prag la ce as numi «tineretea eterna», un sentiment iluzoriu pe care il au tinerii la aceasta virsta”, a inceput Gabriela Adamesteanu istoria acestei carti, care trateaza in principal tema batrinetii si a saraciei. Cu tinerete, sinceritate, dar si priceperea de a folosi cuvintele in folosul sau, bacauanca a recunoscut ca o femeie are de facut mult mai multe sacrificii decit un barbat pentru a fi luat in serios ca scriitor, intr-o tara in care femeia este mai curind chestionata despre retetele de ciorba pe care le cunoaste decit despre preocuparile sale spirituale. Gabriela Adamesteanu spune ca devenirea sa literara se datoreaza atit familiei de intelectuali in care s-a nascut, dar si autodisciplinei pe care si-a impus-o. „Eu nu am senzatia ca noi ne facem viata, am senzatia ca am intrat in desenul vietii mele, ca a am avut un destin in care am intrat. Nu cred ca pot vorbi de vreo forma de ratare, pentru ca a rata inseamna sa-ti doresti ceva anume. Singurul meu proiect a fost sa aflu ce anume imi doresc sa fac in viata. Daca ar fi sa fi ratat ceva, am ratat sa fiu critic literar. In viata personala au fost diverse intimplari, pe care le pun sub un alt semn: al vointei mele”, a raspuns pe ocolite Gabriela Adamesteanu la intrebarea «Ce rateaza o femeie scriitoare?», pe care i-a adresat-o Tatiana Cimpoesu, membra fondatoare a Clubului „Dialoguri culturale”. Cunoscuta prozatoare a mai marturisit ca are o imagine foarte pesimista in ceea ce priveste receptarea in 50 de ani a operelor care fac din scriitorii contemporani autori de succes. Invitata a primit din partea editorului C.Th.Ciobanu un volum din „Umbre si lumini – Amintirile unei printese moldave”, scris de Maria Rosetti Enescu si tradus in limba româna de Elena Bulai. In cadrul aceluiasi eveniment, organizat in parteneriat cu Directia pentru Cultura, a mai avut loc vernisajul unei expozitii a artistului plastic Mircea Bujor, deschisa in galeria „Ad-Hoc”, si vizionarea filmului documentar „Castele de pe Valea Trotusului”, care avertizeaza asupra disparitiei unor bijuterii de patrimoniu.
Lasă un răspuns