Aflat pe ultimii zeci de metri ai guvernarii si atacat din toate partile de adversarii politici care rivnesc la fotoliile si sinecurile palatului „Victoria”, Executivul condus de Calin Popescu Tariceanu reuseste sa dea o lovitura de imagine care ar putea schimba radical distribuirea cartilor in jocul care se pregateste pentru sfirsitul lunii noiembrie. Presupusa pierdere de capital politic de catre liderul liberalilor datorita fermitatii cu care refuza aplicarea ad-literam a legii privind majorarea cu cincizeci de procente a salariilor cadrelor didactice, in pofida reactiilor vehemente ale sindicatelor din Educatie, s-ar putea converti intr-un cistig electoral cert si substantial prin aplicarea programului privind sustinerea economica si crearea de noi locuri de munca. Un program bine structurat si sustinut de resurse financiare consistente pentru urmatorii patru ani: zece miliarde de euro alocatii bugetare, stimularea investitorilor interni si a celor strategici, facilitati fiscale, sprijin pentru dezvoltarea industriei si agriculturii, stimularea exporturilor, relansarea constructiilor de locuinte. Cele o suta de mii de locuri de munca nou create vor anula efectele disponibilizarii, in perspectiva prezenta si imediata, a circa douazecisinoua de mii de posturi din cauza recesiunii economice care incepe sa loveasca si in tara noastra si care trimit in somaj contingente tot mai mari de oameni. Binevoitorii (intre ghilimele) s-au gasit sa catalogheze aceste interventii la obiect drept o reintoarcere la vestitele planuri cincinale comuniste si la vechiul slogan – cincinalul, in patru ani, jumate. Cred ca in conditiile actuale, in care criza globalizanta ne pindeste pe toti la un loc, si pe fiecare in parte, de dupa colt, nu ne putem permite luxul de a fi malitiosi, ci doar obligatoriu seriosi. Sa recunoasteam, asadar, cu obiectivitate si decenta, ca in timp ce toate celelalte formatiuni politice angajate in lupta electorala vin cu promisiuni populiste lipsite de temeiuri reale, liberalii dau dovada de sobrietate si realism: daca vrem sa ne fie bine trebuie sa ne gindim la viitorul apropiat. Nu contemplativ, ci prin actiune.
Sigur ca lansarea unei astfel de provocari in prag de alegeri si de o posibila predare a stafetei de guvernare poate parea nelalocul ei; bizara chiar. Dar inainte de asa-zisa provocare se afla intentia angajanta: ce ar trebui sa faca, si cum ar trebui sa o faca, cei care vor prelua mandatul puterii legislative si executive. Toate sondajele de opinie efectuate pina la ora actuala nu dau un cistigator unic si cert al scrutinului. Asadar, guvernarea se va asigura de catre o alianta. Cum va arata aceasta, ce culori politice se vor combina, inca nu se poate sti. Adversarii de astazi pot deveni partenerii de miine, iar faptul de a gasi intre documentele de lucru un astfel de instrument programatic nu poate fi decit un avantaj. Si nu o succesiune nedorita si interzisa, cu serioase scadente de plata. Faptul contine si o serie de conotatii cu aspect formal, spre a apela la mesajul unei vechi creatii literare romanesti: urmasilor mei (ai nostri)… las voua mostenire! un program sustenabil si realist care sa-i aduca pe calea cea buna pe toti: pe demagogi, pe sovaielnici, pe cei nepriceputi in ale guvernarii, pe cei rau-intentionati. Vorbelor fara acoperire le sint opuse exprimari clare si solutii concrete. Aceasta e calea si aceasta e solutia, orice abatere de la ea ne poate costa mult si pe termen lung, este mesajul lansat de provocarea actualului Executiv. Ramine doar sa vedem cum va fi el receptat, aplicat si cu ce efecte. Oricum, impactul pe care l-a produs asupra romanilor este evident in ce priveste atitudinea. Dar nu se stie niciodata ce intorsaturi pot sa ia lucrurile intr-un climat de suspiciune generala, incertitudine si instabilitate economica si sociala, pe fondul vulnerabilitatii politice.
Lasă un răspuns