Micene, localitate celebra prin faptul ca a fost leaganul civilizatiei miceniene, îsi trage seva notorietatii si prin radacini care ajung în mitologia greaca, deoarece a fost si locul unde s-a desfasurat un alt mit erotic al lui Zeus, dar cu Danae.
Într-o parcare, sub un soare brutal, grupul nostru de turisti se strinsese la umbra autocarului. Ghida ne-a spus:
– În secolul al XVII -lea înainte de Hristos, Micene a ajuns sa se dezvolte economic si cultural atit de mult, încit a dat nastere unei civilizatii denumite „miceniene”. A fost resedinta lui Agamemnon, conducatorul expeditiei aheilor împotriva Troiei.
… M-am retras la umbra unui arbore, unde am citit un panou în care era descrisa istoria sapaturilor arheologice de la Micene. Am aflat ca Heinrich Schliemann, pasionatul cititor al lui Homer, în anul 1876, a gasit în mormintele regale din asa – numitul „cerc funerar” comori din aur, care au dovedit reputatia de „bogatul Micene”.
… Am ajuns în fata intrarii principale. Am auzit-o pe ghida:
– Cum se vede, intrarea în fortificatie se realizeaza prin asa – numita „poarta a leilor”, care reprezinta cea mai veche sculptura monumentala, descoperita pina în prezent în Europa.
…Am patruns în fortificatie prin „poarta leilor”. De acolo urca o alee pavata, cu serpentine, spre „megaron” – palatul regal din virful movilei. Paseam încet, privind în jos si gindindu-ma ca pe acolo a trecut arheologul autodidact Schliemann. O multime de vestigii ale unor edificii, unele formate doar din citeva pietre se însirau pe traseu. Am ajuns în palatul regal. Într-o camera, printre dale, se vedea solul rosu, caracteristic locului. Gindul m-a dus la asasinarea lui Agamemnon de sotia sa, Clitemnestra si de amantul acesteia, Egist.
…Am urcat în racoarea din autocar. Profesorul Acribion Tocilescu a dorit sa faca unele completari:
– Unul dintre regii de la Micene a fost eroul Perseu, rezultat din legatura dintre Zeus si muritoarea Danae.
– Deja banuim ca ne veti povesti înca un mit erotic, am remarcat eu.
– Asadar, în Argos – o localitate situata la nici zece kilometri departare de Micene – domnea batrinul rege Acrisiu. Avea doar o fata si îsi dorea cu disperare un baiat. Într-o zi, el s-a hotarit sa mearga la oracolul lui Apolo din Delfi, ca sa afle daca va mai avea vreodata un fecior. Acolo, spre dezamagirea lui, a aflat ca, fiind prea inaintat in virsta, nu mai exista posibilitatea sa aiba un copil, dar ca fiica lui, frumoasa Danae, îi va darui, în curind un nepot. Acrisius s-a consolat, gindindu-se ca un nepot poate sa-i tina loc de fiu. Dar, bucuria i-a fost scurta batrinului rege, deoarece preoteasa oracolului i-a prezis ca nepotul lui, cind va ajunge barbat, îl va rapune. La auzul acestei proorociri, Acrisius, înspaimintat, s-a întors acasa si, repede, a închis-o pe Danae într-o temnita, sub pamint. Zeus, aflind de soarta Danaei si de frumusetea ei, s-a îndragostit de ea. Si de aceasta data Zeus a folosit de un siretlic: s-a transformat într-o ploaie de aur si a patruns prin fisurile acoperisului beciului – temnita pina în camera unde statea Danae si, ca sa-l citez pe Alexandru Mitru, „a-nvaluit-o pe copila ca-ntr-o fierbinte îmbratisare”. Apoi, dupa noua luni, ea l-a nascut pe eroul Perseu.
– Ce frumos a descris Alexandru Mitru unirea celor doi! a exclamat studentul.
– Hmm, hai mai bine sa încercam sa atipim putin, deoarece urcusul din cetate m-a obosit teribil! a evitat profesorul universitar un raspuns.
Doru CIUCESCU
Lasă un răspuns