Potrivit unor statistici, in România ar exista circa 8,5 milioane de unitati locative, inclusiv case de vacanta, locuinte de protocol, de serviciu si sociale. Din pacate, gradul de asigurare a acestor cladiri este foarte scazut. Fenomenul se petrece la fel si in judetul Bacau, unde, dupa unele opinii, doar 5-7 la suta dintre locuinte sint asigurate. Cind a fost introdusa deductibilitatea fiscala in cazul asigurarilor, normal, ar fi trebuit sa asistam la o crestere a asigurarilor. Ceea ce nu s-a petrecut.
Bacauanii cu venituri peste medie, clientii asiguratorilor
Dintre clientii firmelor de asigurare nu fac parte neaparat cei care au bani. Tot cei cu venituri putin peste medie sau proprietarii de imobile care si le-au construit singuri agreeaza politele de asigurare. Situatia poate fi explicata prin faptul ca majoritatea bacauanilor au dobindit foarte usor locuintele de la stat, in anii ’90, pentru care au platit o prima rata de citeva zeci de mii, transformata de inflatie in urmatorii ani in echivalentul unui kilogram de parizer. Au ramas, insa, fideli firmelor de asigurare bacauanii care au cumparat o casa de la fostul Oficiu de Constructii Locuinte Proprietate Personala (OCLPP), platind din greu rate timp de zece ani sau mai multi. La acestia se adauga bacauanii care au achizitionat case printr-un credit ipotecar, caz in care banca comerciala obliga incheierea unei polite de asigurare a locuintei.
De la 25 de euro pe an per asigurare
O polita de asigurare pentru un apartament costa, in medie 0,3 la suta din suma sigurata, in functie de firma la care se incheie contractul. Pentru un apartament ceva mai modest, evaluat la circa 500 de milioane de lei vechi, bacauanul ar trebui sa achite, anual, 1,5 milioane de lei vechi (circa 40 de euro), iar pentru o garsoniera de pe la periferie, de circa 300 de milioane de lei vechi, plata la care este obligat asiguratul nu depaseste 900.000 lei vechi (circa 25 de euro). Daca valoarea locuintei creste la un miliard (in cazul apartamentelor cu trei camere amplasate central) polita va costa trei milioane de lei (putin peste 80 de euro). Acesti bani pot fi achitati in mai multe rate, de regula patru. Daca intervine un risc din cele luate in calcul la incheierea politei de asigurare, banii pentru despagubire se acorda integral sau partial, in functie de amploarea daunei. Primele de asigurare se stabilesc in functie de numarul de riscuri acoperite, seismicitatea zonei, tipul si vechimea cladirii, dotarile din interior (pereti de rigips, tavane false, parchet sau gresie etc.). Suma acordata drept despagubire va fi stabilita in baza verificarilor facute la fata locului de experti autorizati. La fel se procedeaza si la fixarea sumei pentru care se asigura locuinta. Inspectorii de asigurare evalueaza riscul, luind in calcul uzura blocului sau a locuintei, dupa care, de comun acord cu proprietarul, stabilesc suma pentru care se asigura locuinta. In caz de dauna totala, precum inundatiile catastrofale, asiguratorii pun la dispozitia asiguratilor, chiar si in trei zile, un avans.
Bulinarii, exclusi de la asigurari
Din pacate pentru unii proprietari, firmele de profil refuza sa le asigure casele impotriva riscului de cutremur. E cazul apartamentelor din blocurile care au aplicata celebra „bulina rosie”. Altfel spus, blocurile de pe Calea Marasesti, din Zona Narcisa sau Bazar, care au cel mai ridicat risc de prabusire in caz de cutremur, nu au nici o sansa sa fie asigurate. „La fel se intimpla si in cazul gospodariilor situate in zonele inundabile, unde au avut loc astfel de evenimente in ultimii cinci ani. Se pot incheia polite, dar nu si pentru acest risc”, a explicat directorul unei firme de asigurari. In restul cazurilor, firmele de asigurari promoveaza toate riscurile standard (incendiu, traznet, caderi de corpuri pe locuinta, explozie) plus cele de cutremur, inundatie, furtuna etc.
Lasă un răspuns