Padurarii isi risca viata si averea pentru 10 euro pe an

– 30.000 de hectare de padure stau la cheremul hotilor de lemn – deja, 15.000 de hectare au disparut sub furia securilor – silvicultorii au obligatia legala de a le pazi, in schimbul platii a 10 euro pe hectar anual – padurarii sint batuti, jefuiti, iar casele si bunurile din gospodarie arse

Silvicultorii din judet au in grija o suprafata totala de aproape 220.000 hectare (din care 98,1% acoperita cu padure). Cea mai mare suprafata administrata de Directia Silvica Bacau se gaseste in judetul Bacau, dar exista arii reduse si in judetele vecine (Harghita, Covasna, Vrancea, Neamt si Vaslui). Circa 89.000 de hectare de padure se afla in proprietate privata, iar restul reprezinta fond forestier proprietate publica a statului. Din totalul suprafetei de padure privata, doar 65.000 de hectare de padure sint administrate si pazite, prin contract, de Directia Silvica Bacau. Diferenta este lasata de izbeliste de proprietari. „Problema este ca in jur de 15.000 de hectare din aceasta suprafata sint rase complet de catre hotii de lemn, din care cam 8.000 de hectare sint amplasate pe Valea Trotusului, iar restul in judet, in diverse stadii”, a declarat Gheorghe Savu, directorul Directiei Silvice Bacau.

Munca patriotica, pe mosiile privatilor

Interesant este ca, potrivit legii, proprietarii de paduri sint obligati sa asigure paza acestora. In caz contrar, padurile pot fi luate inapoi de stat. Directia Silvica primeste, teoretic, cam 10 euro pe an la fiecare hectar pazit de padurari. In realitate, lucrurile stau cu totul altfel. „Noi avem cam 20.000 de hectare cu contract, din care pentru jumatate nu am luat nici un ban. Sa-i dam in judecata nu merita, pentru 300.000 de lei pe hectar pe an, cit percepem pentru paza. Am incercat cu Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vinatoare sa facem ceva in sensul asta, dar fara finalitate”, mai spune directorul Savu. De mai bine de doi ani, silvicultorii au obligatia de a pazi padurile private, chiar daca nu primesc nici un ban pentru asta. De fapt, cind au inceput sa se aplice prevederile legii 257/2005, retrocedarile de padure s-au facut conditionat de un contract care sa ateste ca se va asigura paza cu o societate autorizata pentru o asemenea activitate. Mai mult, proprietarii nu pot rezilia contractele, decit in situatia in care proprietarul alege un alt administrator. Decizia de a impune paza padurilor a fost luata ca urmare a faptului ca suprafete uriase de padure nepazita au fost rase, favorizind in acest fel inundatiile catastrofale din fiecare an. In plus, lipsa pazei permite furturile de lemn din padure, cu efect negativ asupra mediului.

Si fara bani si cu gospodaria in flacari

La inceput a mers bine, in 2005 si in 2006, dar dupa aceea, pentru ca proprietarii nu au fost lasati sa taie in voie padurile, acestia au decis sa nu mai plateasca banii pentru paza. „Mai mult decit atit, dupa ce ca facem eforturi disperate ca sa pastram neatinse de securi padurile, oamenii nostri mai sint si agresati de catre hoti sau chiar de catre proprietari. Au fost alungati, batuti, chiar li s-a dat foc la masina, la casa. Si asta in schimbul a 10 euro pe hectar pe an”, incheie directorul Savu. Silvicultorii sint constienti ca persoanele care au primit padurile de ani buni si care, deja, le-au exploatat, mai mult sau mai putin brutal, nu vor mai putea fi constrinse sa incheie astfel de contracte, mai ales daca le-au taiat, deja. In plus, multi dintre detinatorii de padure nici nu au banii necesari asigurarii pazei. O varianta la rezolvarea situatiei ar fi noul Cod Silvic. Potrivit normativului, intrat in vigoare de mai bine de cinci luni, plata pazei padurilor se va face de catre stat, pentru toti proprietarii padurilor. Conditia este ca suprafata proprietatii forestiere sa fie mai mica sau egala cu 30 de hectare. Din pacate, prevederea nu poate fi aplicata, intrucit lipsesc normele.