Vasile PRUTEANU
Cred că vă mai amintiți de sloganul FNI cu ajutorul caruia o mulțime de lume a fost amețită și pusă să doarmă pînă cînd, într-adevăr, cineva a avut grijă de banii ei. Că nu s-au dus între două continente cu madam Vlas, fiți siguri. Au rămas la „organe”, care și-au întins la soare ditamai viloaie și case de vacanță prin zonele montane sau marine. Cîte sume s-au mai recuperat au fost tot din banii dumneavoastră. Acum au intervenit situații noi. Ori, situațiile noi pun probleme noi. Asta e ceea ce le caracterizează. Așadar, de banii dumneavostră tot trebuie să aibă cineva grijă (să vi-i ia). Că nevoi sînt multe, iar un FNI nu se mai poate inventa, că nici dracu nu i-ar mai da bani. La situațiile astea noi s-au găsit și mijloace noi pentru aiurirea noastră. De ce ne-or considera guvernanții noștri niște proști, nu știu să vă răspund. Poate că și sîntem, din moment ce le oferim cu atîta generozitate votul nostru, iar în sondaje îi umflăm fără să observăm că dumnealor au pus crucea peste seceră și ciocan, și au pornit hotărîți să se îmbogațească patriotic din sărăcia noastră, arareori indexată și numai după ce prețurile au săltat mult deasupra amărîtelor de indexări, de cîte 20-30.000 de lei.
Dacă vă amintiți, la sfîrșitul anului trecut, camerelor de comerț și industrie li s-au întîmplat niște chestii de tot rîsul. Domnul Cojocaru (dacă domn îi putem spune!), ca președinte al Camerei nationale de comerț și industrie, distribuia banii adunați de la județe clientelei politice a PSD, în loc să-i redistribuie în teritoriu pentru îmbunatățirea mediului de afaceri. Șefii camerelor din județe s-au sfătuit, au convocat un Consiliu național și i-au găsit ac de cojoc Cojocarului. A fost ales un alt consiliu, nu prea dispus să facă concesii clientelare. Cîteva zile mai tîrziu, primul ministru a emis o hotărîre de guvern prin care „Registrul Comerțului” trece de la Camere la justiție. Numai așa de banii clientelei nu se mai putea atinge nimeni. Ce are „registrul comerțului cu prefectura nu mă întrebați. Revolta din zilele trecute a Camerei de Comerț și Industrie din Timișoara era absolut justificată. S-a motivat că am fost admiși în NATO, vrem în UE și doar știți că Europa e cum e, iar America și mai și. N-am apucat a înghiți bine noul hap, că la începutul lui 2003 a intrat în vigoare Legea 650. Citindu-i rigorile, se vede cu ochiul liber că asupra comercianților apasă noi biruri, că se cer plătite noi taxe, fie și dacă negustorul ar dori să facă reduceri de prețuri. Sistemul de taxe, impozite, accize și TVA-uri e atît de bine pus la punct că nici nu-ți dai seama cînd, cum și cine are grijă de banii tăi, ca nu cumva să-i cheltuiești. Dormi, nene, liniștit că vin reglementări mai îndrăcite ca pe vremea secerii și ciocanului. Dormim și visăm cai verzi pe pereți, deși nimeni nu mai dorește să fie manipulat de hoardele politice, care ne socotesc doar căruța de transportat banii jefuiți prin sute de taxe, impozite, facturi astronomice la întreținere și alte materiale numai bune de subjugat și sărăcit populația. De la casele de sănătate au fost „ascunse” alte fonduri importante, falimentîndu-se aproape întreaga rețea de spitale, lăsînd vindecarea oamenilor pe seama popii, crucii și tamîiei definitive. Că sîntem luați de proști nu mă mai miră. Dumnezeu însuși, cînd l-a creat pe om, s-a preocupat să-i fie numai chip și asemanare. Conținutul – adică sufletul, conștiința, ambiția și poftele – au fost lăsate la latitudinea omului. Va plăti! Dar pe lumea ailaltă. Pe lumea asta plătim din greu noi, amărăștenii. Justiția, coruptă prea de tînără și legată zdravăn la ochi, îi lasă pe marii baroni ai finanțelor șmenuite să-și facă de cap. Doar n-o să-i păzească sub pături cum se destrăbălează pe valuta țării. Între timp, haite de inspectori de toate soiurile îi amendează în stînga și-n dreapta pe cei care vînd cîteva perechi de șosete, buticarii, micii comercianți și alți necăjiți, care-și bazează existența pe te miri ce mărunte afaceri. Aici, poliția și droaia de inspectori găsesc marea crimă economică, marea corupție. Ziarele și televiziunile obediente anunță cu satisfacție că iar s-au dat sute de milioane lei amenzi unor țigănci, țărani sau mici negustori, în timp ce adevărații baroni ai banului jefuit nu numai că nu sînt deranjați, ba chiar conduc structuri administrative și, evident, politice.
Cam așa luptăm noi acum împotriva corupției. E bine de știut că astea sînt „alifiile tămăduitoare” cu care se poate unge tot omul pe corpul lui sufletesc și poate afla, deci, că Guvernul nu doarme. El e treaz zi și noapte, veghind la buna aprovizionare a populației cu frig, șomaj, inflație și alte produse de larg consum, în timp ce jafurile dau năvală pe unde nu te-aștepți. Așa că putem dormi liniștiți pînă la un nou ciclu electoral, cînd politicienii ne vor face noi promisiuni, cu ajutorul cărora să dăm în ei cu ștampila de să ne meargă fulgii.
Lasă un răspuns