E liniste in tara asta de-ti tiuie urechile! Daca ignoram bilbele Guvernului Boc, demisiile pe motive de interese absconse si interventiile surprinzatoare ale presedintelui Basescu, Romania pare sa fi intrat intr-un fel de moarte clinica. Uitati-va in Bacau! Nimeni si nimic nu misca. In institutiile administrative lumea asteapta numirile noilor sefi, in Prefectura se fac pariuri referitoare la viitoarea garnitura de conducere, iar in mediul economic toata lumea se teme de saptaminile care vor veni. Daca ar fi sa ne reamintim de proiectele cindva discutate, am constata ca investitiile au disparut in ceata. Nici despre stadiul centurii rutiere, nici despre planurile de dezvoltare a Aeroportului International, nici despre despre investitiile imobiliare nu se mai spun lucruri noi. Ultima oara stiam ca „Blue Air” a cistigat licitatia pentru Aeroport. Intimplator sau nu, activitatea acestei companii in Bacau s-a restrins (doar vreo trei-patru curse de Italia mai sint operate acum). Asteptam, plini de speranta, primavara ca sa auzim cum duduie buldozerele si pe centura Bacaului, si la pasajul de pe strada Oituz, si la pista Aeroportului… Poate atunci se vor trezi din letargie si firmele mai mici, locale, speriate acum de lipsa creditelor si de blocajul platilor pe care le asteapta de la parteneri.
Bacaul nu este o exceptie. Cita vreme la nivel central nu sint impartite toate functiile de secretari de stat si directori generali, aici, „la tara”, activitatea (sociala, economica sau culturala) va ramine la nivel de supravietuire. Putini sint cei care inteleg ce se intimpla. Majoritatea oamenilor – indiferent de domeniul in care activeaza – au sentimentul ca navigheaza prin ceata. Nu exista o strategie coerenta de traversare a crizei, nu avem nici macar buget si – in plus! – presedintele tine cu tot diandinsul sa modifice Constitutia. Nu-l mai incape! Il sufoca si il enerveaza. Vrea toate pirghiile executive in miinile sale pe motiv ca este detinatorul tuturor solutiilor. Un fel de Mesia glumet si capricios, pe care doar Boc il asteapta la a doua venire…
La fel de grava este si starea in care se complace asa-zisa „societate civila”. Cu exceptia citorva organizatii umanitare, spatiul public a ramas neocupat. Nu exista asociatii si cluburi ale cetatenilor care sa puna presiune pe clasa politica, pe cei care si-au asumat destinele tarii. Intelectualitatea galagioasa (pina de curind) a pactizat cu diversele grupuri politice si a renuntat la pozitia de lider al celor multi. Si-a asumat conditia de „intelighentie manipulata” si isi vede de propriile interese. Situatia incepe sa semene cu anii ’80. Tensiunile populare se acumuleaza in strafundurile societatii si se manifesta, din ce in ce mai mult, dezinteresul pentru problemele generale. Si mai este un element care ma duce cu gindul la trecut: au inceput sa apara bancurile politice. Nu sint adaptari, ci subiecte noi… Elementul merita o atentie deosebita. Ironia trista a acestor glume ascunde dezamagirea celor care chiar ar fi fost dispusi sa dea ceva comunitatii din care fac parte. Bancul politic nu este doar o anecdota. Este revolta inteligenta in stare pura.
Lasă un răspuns