• peste 60% dintre vîrstnicii din județ au venituri sub salariu minim pe economie
Pensionarii din județul nostru trăiesc din ce în ce mai greu. Cu toate că au așteptat recorelările și indexările pentru a li se mai adăuga ceva la pensie, totul s-a dovedit o mare cacealma. Ei nu au primit decît cîteva zeci de mii de lei în plus, bani care în cele mai multe cazuri nu ajung nici pentru un kilogram de carne. Majoritatea pensionarilor are venituri sub salariul minim pe economie. La Casa Județeană de Pensii (CJP) din Bacău sînt înregistrați în tot județul 202.000 de pensionari. Dintre aceștia, după ani de trudă și sacrificii, 62% au pensii sub salariul minim pe economie, adică mai puțin de 2,5 milioane de lei. Mai grav este că, dintre aceștia, cei mai mulți abia ajung la un milion și jumătate de lei venit lunar. Doar un procent de 27% dintre bătrîni au pensii între 1,7 milioane și 5,5 milioane și tot atît de puțini realizează venituri peste 5,5 milioane de lei.
În legislația actuală referitoare la pensii este prevăzut un barem maxim la care poate ajunge o pensie. Ea nu trebuie să fie mai mare de trei salarii minime brute pe țară. În schimb, în ceea ce privește limita minimă nu există nici o precizare. Așa se face că foștii agricultori au pensii de chiar o sută și ceva de mii de lei pe lună. Cei 121. 200 de pensionari care au pensii între o sută și ceva de mii de lei și 2,5 milioane trebuie să trăiască timp de o lună cu aceste sume. Dacă pensionarii agricultori nu cheltuie prea mult pe mîncare, fiindcă produc în urma bucăților de pămînt pe care le au, pentru pensionarii de la orașe situația este de-a dreptul tragică. Aceștia trebuie să își drămuiască pensia pentru a acoperi cheltuielile la utilități, hrană și să ferească Dumnezeu să mai fie nevoiți să dea bani și pe medicamente. „Am 71 de ani și o pensie de un milion și două sute de mii de lei. Stau într-un apartament cu două camere, într-o zonă centrală și nu mai fac față cheltuielilor. Pe cît pot, încerc să nu rămîn restantă la întreținere, dar sînt bolnavă cu inima și tensiunea și, lunar, trebuie să-mi iau medicamente. Mă costă peste șase sute de mii de lei. Cum să trăiesc cu ceilalți șase sute de mii de lei? Nu pot să-mi permit să iau fructe, iar despre carne nici nu mai vorbesc. Noi, pensionarii, sîntem obișnuiți însă cu sacrificiile și restricțiile. Aștept iarna cu groază, din cauza cifrelor astronomice anunțate la întreținere”, ne-a spus Viorica Țipa. Mulți dintre acești bătrîni și-au pus speranțele în programul de recorelare propus de guvernanți, dar așteptările lor le-au fost înșelate. Banii primiți în plus nu le vor ajunge în vecii vecilor să acopere cheltuielile reale pe care le au de făcut lună de lună ca să supraviețuiască. (Claudiu TĂNĂSESCU)
Lasă un răspuns