Cel dintii chemat la apostolie, frate al Sfintului Petru, patron spiritual al romanilor, Sfintul Andrei va fi serbat duminica, 30 noiembrie, in toate lacasurile de cult crestin-ortodoxe. Cunoscut la noi indeosebi datorita faptului ca a propovaduit Evanghelia in zona Dobrogei, fapt ce confera crestinismului romanesc o sorginte apostolica, Sfintul Andrei detine una dintre sarbatorile incarcate de traditii si obiceiuri populare. Astfel, noaptea din ajunul Sf.Andrei este destinata unor obiceiuri care sa asigure protectie oamenilor, animalelor si gospodariilor. Taranii romani le-au pus sub obladuirea acestui sfint, tocmai pentru ca ele trebuie garantate de autoritatea si puterea sa. Ajunul Sf.Andrei este considerat unul dintre acele momente in care bariera dintre vazut si nevazut se ridica. Clipa cea mai prielnica pentru a obtine informatii cu caracter de prospectare pentru anul care vine. De asemenea, „Andreiu’ cap de iarna”, cum se mai spune in Moldova, permite interferenta planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenta oamenilor putind fi intoarse de la matca lor fireasca. Pentru cea mai importanta actiune ce se desfasoara in aceasta noapte este „pazitul usturoiului”. Fetele incearca semnele propriului destin: stau peste noapte in fata unei oglinzi, marginite de doua luminari, pina ce zaresc chipul viitorului barbat; pun busuioc sub perna si apoi se culca, sperind sa-si viseze sotul. In aceasta zi, toti romanii pun la incoltit griu in citeva farfurioare citi membri sint in familie, iar la Anul Nou se interpreteaza norocul ce-l va avea fiecare in functie de inaltimea firelor de griu. Desprinse parca din povesti, toate aceste cutume au devenit istorie, lasata in seama specialistilor in etnografie. Insa, poate intr-o buna zi, chiar si tinerii nostri, obositi de stereotipiile mediatice, se vor intoarce la farmecul traditiilor populare romanesti, pe care le vor duce mai departe.
Lasă un răspuns