Pînă către cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-a păstrat tradiția orală că această biserică ar fi fost construită de către Alexandru cel Bun și doamna sa, Ana. Cu toate acestea, chiar înainte de citirea și traducerea pisaniei slavone așezate de ctitor pe peretele de la intrarea în biserică, de către Melchisedec, episcopul Romanului, circula în rîndurile locuitorilor Bacăului versiunea că acest lăcaș pentru închinat a fost zidit de Alexandru voievod, fiul lui Ștefan cel Mare. Acesta a fost adevăratul ctitor. Varianta construirii bisericii de către Alexandru cel Bun avea la bază un pomelnic, întocmit de slujitorii de aici, în care au fost considerați drept ctitori următoarele persoane: Alexandru voievod, soția sa, Bogdan, fiul său, Ștefan voievod, Maria doamna, Bogdan voievod, Oltea doamna, Bogdan voievod, Ștefan voievod.
Legenda privind construcția realizată de Alexandru cel Bun a început să fie zdruncinată de către acei locuitori ai urbei care aveau unele cunoștințe privind citirea grafiei slavone. Aceștia au încercat mai multe variante de citire și transcriere a textului scris pe placa așezată pe peretele de la intrare. Un rol hotărîtor în clarificarea adevărului l-a avut scrisoarea întocmită de Titu Maiorescu, ministru al instrucțiunii publice, la 6 iulie 1874, prin care opinia publică din România a fost informată că guvernul din care făcea parte era preocupat de cunoașterea și conservarea monumentelor istorice aflate pe teritoriul statului, ca și a valorilor artistice. Ministrul a precizat că pentru ducerea la bun sfîrșit a acestei obligații a format o comisie, căreia i-a încredințat rolul constatării, înregistrării și conservării valorilor naționale. Primăria urbei Bacău a întocmit un raport în cursul anului respectiv, în care s-a precizat în mod oficial și corect că în această așezare urbană exista un monument istoric de mare vechime și de valoare națională. Raportorii au arătat că aici exista Biserica Precista, construită, conform părerii exprimate atunci, în anul 1461 (6979) luna august, de către domnul Moldovei, Ioan Alexandru voievod, fiul lui Ștefan cel Mare. Argumentul folosit pentru susținerea raportului a fost traducerea inscripției pe piatra pusă pe frontispiciul bisericii, realizată în felul următor: „Cu voia tatălui și ajutorul Fiului și săvîrșirea Sfîntului Duh, bine credinciosul și de Hristos iubitorul Ioan Alexandru voievod și fiul lui Ștefan voievod și domnul Țării Moldovei, a făcut această biserică în numele Adormirei curatei și născătoarei de Dumnezeu, pururea Fecioara Maria și au isprăvit în luna august.
Astfel a început să-și facă loc adevărul în privința ctitoriei monumentului istoric – Biserica Precista din Bacău. Oamenii responsabili, fie slujitori ai bisericii, fie ai primăriei, sau poate cetățeni ai urbei, au realizat prima traducere corectă a textului aflat pe peretele de la intrarea în biserică. Data a fost citită greșit. Biserica n-a fost terminată de construit în luna august 1461, doar peste trei decenii. Situația a fost lămurită ulterior, dar prima traducere corectă a textului a fost realizată, de băcăuani, în anul 1874. (prof. dr. Dumitru ZAHARIA)
Lasă un răspuns