Sfintul Eminescu?

– Liga Scriitorilor din România, Filiala Cluj – Napoca, a adresat o scrisoare Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Daniel, in care propune canonizarea lui Mihai Eminescu si trecerea sa in rindul sfintilor din calendarul ortodox român – in sprijinul acestei idei, scriitorii clujeni aduc drept argumente descendenta lui Eminescu dintr-o familie religioasa, persecutata pentru credinta sa crestin – ortodoxa, citeva poezii cu tema religioasa, sau faptul ca scriitorul este „cea mai importanta voce poetica din literatura româna”

Liga Scriitorilor din România, Filiala Cluj – Napoca, a adresat o scrisoare Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Daniel, in care propune canonizarea lui Mihai Eminescu si trecerea sa in rindul sfintilor din calendarul ortodox român. In sprijinul acestei idei, scriitorii clujeni aduc drept argumente descendenta lui Eminescu dintr-o familie religioasa, persecutata pentru credinta sa crestin – ortodoxa, citeva poezii cu tema religioasa, sau faptul ca scriitorul este „cea mai importanta voce poetica din literatura româna”. „In întreaga opera a poetului descoperim fibra morala si religioasa a neamului nostru (…) viata intreaga si-a conscrat-o Adevarului si Dreptatii (…) Poetul National a devenit simbolul spiritualitătii românesti”,semneaza Al. Florin Tene, presedinte al Ligii Scriitorilor din România, in scrisoarea adresata Patriarhiei Române. Propunerea de canonizare a lui Mihai Eminescu naste reactii in mediul intelectual bacauan. Cui foloseste transformarea lui Eminescu in sfint? Va fi mai citit sau mai inteles? Vor inceta vocile care incearca sa-l denigreze? Este justificata, de biografia si bibliografia poetului, propunerea scriitorilor clujeni de a-l trece pe Eminescu in rindul sfintilor? La aceste intrebari raspund scriitori si profesori bacauani. In 1992, Biserica Ortodoxa Româna l-a canonizat pe Stefan cel Mare.

„Eminescu era deja perceput ca un sfint”

Ghiorghi Iorga, profesor de limba si literatura româna al Colegiului National “Ferdinand I” Bacau, spune ca o astfel de propunere este o urmare fireasca a unui continuu „exercitiu de admiratie” al românilor fata de acest poet si o compensare a faptului ca nu mai este citit. “E o idee exceptionala. Eminescu era deja perceput ca un sfint. Niciodata spiritul unei natiuni nu s-a confundat mai bine cu o persoana, ca in cazul lui Eminescu. In opera sa nu este vorba de crestinism, are doar citeva poezii cu filon popular. Dar canonizarea nu are in vedere partea religioasa a operei, ci modul de a fi al unui sfint, in acest caz sacrificarea pentru spiritul românesc. Canonizarea sa ar fi finalul unui exercitu de admiratie care s-a consumat in foarte mult ani, fara ca opera sa fie citita cu adevarat. Situatia ar putea fi foarte bine ilustrata de «Elegia a doua, Getica», catre Vasile Pârvan, in care Nichita Stanescu spune «(…) nu te taia la mina sau la picior/ (…)/ De îndata vor pune in rana un zeu». Este o tendinta a poporului român de a mitiza mereu. Partea rea in cazul canonizarii lui Eminescu ar fi ca e un fel de a ne desparti de el, in ultima faza a acestui exercitiu de admiratie. Partea buna ar fi ca s-ar incheia un proces in care spiritul lui Eminescu se confunda cu spiritul românesc”.

„Nu de sfinti ducem lipsa”

Criticul si istoricul literar Alexandru Dobrescu, cercetator al operei eminesciene, autor a mai multe volume “Detractorii lui Eminescu”, trateaza cu ironie propunerea canonizarii. “Nu stiu cine este aceasta Liga, nu stiu ce organizatie literara, paramilitara o fi. O sa raspund, de fapt, cu o intrebare. Canonizarea lui Stefan cel Mare a fost justificata? Nu de sfinti ducem lipsa. Ne va fi mai aproape daca il facem sfint? Nimic din opera sa nu justifica un astfel de gest. Dar nu poti sa stii cum judeca Patriarhia Româna. S-ar putea ca tocmai sa aiba un loc vacant de sfint”.

„Creatia lui Eminescu trebuie lasata vie, libera”

Eminescologul Stefan Munteanu, profesor al Universitatii “George Bacovia” din Bacau este de parere ca prin canonizare nu i se poate face un rau lui Eminescu, „dar nu ne facem nici noua un bine”. “Vreau sa spun ca cei care au avansat o asemenea propunere nu cunosc nici esenta creatiei eminesciene, nici esenta doctrinara a religiei crestine. De aceea, gestul lor nu trebuie sa ne panicheze, dar nici nu trebuie acceptat fara discernamint. (…) Creatia lui Eminescu trebuie lasata vie, libera, aşa cum a fost zamislita. In consecinta, cred ca prin canonizare nu-i putem face un rau lui Eminescu, dar nu ne facem nici noua un bine. Mai mult, exista pericolul sa pacatuim si prin prostie, chiar daca cerem bunavointa lui Dumnezeu”.

„O gluma de o naivitate amara foarte”

Poetul Ion Tudor Iovian spune ca a primit cu neliniste si nedumerire stirea ca Liga Scriitorilor din România, „o organizatie profesionala de care nu multa lume a auzit”, cere ca Eminescu sa fie trecut in rindul sfintilor. „Argumentatia celor din liga este de o naivitate scolareasca greu de admis, sentimentala si departe de adevar. Tine de un delir verbal pe care il credeam definitiv apus…(…) Cererea ca poetul Mihai Eminescu sa fie canonizat si sa fie trecut în rindul sfintilor din calendarul ortodox român vine intr-un moment de indiferenta vinovata fata de cultura. Ar trebui luata ca o gluma de o naivitate amara foarte”.

Patriarhia Româna: „Canonizarea cuiva este mai mult decât cinstirea memoriei sale”

In raspunsul oferit Ligii Scriitorilor din Cluj, prin Biroul sau de Presa, Patriarhia Româna, subliniaza ca o canonizare a cuiva „presupune criterii si proceduri care nu se bazeaza doar pe entuziasm si dorinta publica”. „Solicitarea Ligii Scriitorilor din România, care nu reprezintă o noutate, se adaugă numeroaselor alte propuneri aflate pe agenda de lucru a Comisiei de Canonizare a Sfintului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, trecerea in rindul sfintilor realizindu-se in urma unui proces indelungat, care impune o cercetare amanuntita si respectarea unor criterii riguroase (credinta ortodoxa marturisita public, sfintenia vietii si evlavia populară etc.).Canonizarea cuiva este mai mult decât cinstirea memoriei sale”, a fost raspunsul transmis de Patriarhia Româna. Daca Liga clujeana ramine fidela dorintei sale de canonizare a lui Eminescu, va trebui sa se adreseze Mitropoliei Clujului. In perioada 1950 – 2009, Biserica Ortodoxa Româna a „trecut în rindul sfintilor o suta de sfinti români sau de alt neam, traitori sau ale caror sfinte moaste se pastreaza in România”.