E limpede ca odata ajuns la guvernare, PD-L s-a impotmolit. Dupa ce trei ani Boc si ai sai au strigat pina la raguseala “Jos guvernul Tariceanu” si “Acest guvern trebuie sa plece”, acum platesc nota voluptatii de a striga fara preocuparea de a agonisi ceva dincolo de strigat. E periculos sa strigi “jos…” fara a sti ce pui in loc. Te asteapta un esec rasunator. Trei ani irositi in miting, lozinca si gesticulatie de dragul unei monomanii contestatare, neglijindu-se copilareste planurile tactice de reconstructie si redresare dintr-o criza ce privea amenintatoare chiar din pragul usii prin care pedelistii ieseau triumfatori, dupa ce promisesera marea cu sarea. S-a dovedit imediat ca nu erau deloc pregatiti pentru victoria care li s-a daruit, asa cum a fost ea faurita si daruita plocon demisului premier Boc. Acesta nu a folosit avantajele unei noi si incropite majoritati parlamentare, decit pentru a premia si recalibra in stil mafiot o suma de virfuri imbogatite epatant ale formatiunii sale politice. Problemele reale ale crizei le-a impins bombastic in sfera pensiilor si salariilor nesimtite, dar aceasta-i doar o himera demagogica. Nu din aceasta cauza invatamintul este puternic lovit, nici administratia bramburita, nici sistemul sanitar intrat in colaps. Confuzia tactica, promovarea incompetentilor pe criterii politice, grupurile de interese protejate cu grija clostii care pazeste, deopotriva, oul bun, dar si pe cel sterp – acestea sint hibele guvernului Boc 2, 3. Tocmai de aceea spectacolul guvernamental pe care ni-l ofera are un aer pripit, spasmodic, improvizat, jucat de actori de mina a doua, al caror talent n-a convins niciodata. Va rezista populatia la regimul draconic impus cu si fara criterii logice si fara o strategie salvatoare? Va rezista sau va reactiona cu duritate, ori molatec, sperios, timp asa cum o facuse in regimul comunist ? Aceasta e marea intrebare a momentului. De raspunsul ei depinde nu atit o realitate statistica, ci, probabil, croiala viitoare a destinului nostru national. Vom rezista? Greu de spus. Atitat imp cit avem un sef de stat care stie totul mai bine decit noi toti si un premier care-l urmeaza ca un catelus in lesa, e greu de anticipat, fie beneficiul, fie primejdia unei evolutii, ori incotro s-ar indrepta ea!
Vasile PRUTEANU
Lasă un răspuns