Preturile la produsele pe care ni le dorim de Craciun au sarit in aer, asa cum se intimpla, de obicei, numai la noi. Comerciantii nostri stiu ca tot romanul cauta sa aiba pe masa de Craciun „porcarii”, un brad in casa si daruri sub acesta. De aici si explozia preturilor, intr-o tara in care toate merg mai mult pe dos. Decit sa vinda mai mult si sa cistige din rulajul marfii, comerciantii prefera sa depoziteze jucarii de la un an la altul, sa le stearga de praf si sa le scoata la raft dupa douasprezece luni.
Imi amintesc ca, in martie, m-am reintilnit cu o „intreprinzatoare”, cu care ma tocmisem cu un an in urma, care avea pe taraba proptita in pasajul de linga Romtelecom martisoarele pe care le mai vazusem anul anterior.
Intr-o societate normala, bazata pe productie, marfa de acum trebuie sa dispara in cosurile cumparatorilor, pentru a face loc celei ce urmeaza sa iasa, noua, pe portile companiilor producatoare. La noi, societatea de consum merge pe principiul „tunurilor” care pot fi trase de Pasti, de Craciun, Ziua Femeii si cu ocazia altor sarbatori care presupun cheltuila si cadouri.
E o cutuma care, la fel ca taiatul porcului de Ignat, nu va disparea nicicind. In acelasi timp, zeci de mii de romani – si cunosc o multime -, care fac parte din clasa medie, isi fac cumparaturile in Vest, unde sint reduceri imense. Cu tot cu cazare, mincare si benzina, scapa mai ieftin decit in Romania.
Lasă un răspuns