Un an sfirseste, doldora de nostalgia privirii in urma. S-a mai dus un an din viata fiecaruia dintre noi, pentru a lasa locul Anului Nou, an tinar ce abia incepe. 1 ianuarie e un copil, un prunc. Spre care sa privim cu speranta, ursindu-i sa creasca mare si frumos, bogat si luminos. Noua ce ne-am putea dori daca nu binecuvintare, bunatate, iertarea cit mai multora dintre pacatele faptuite in viata de zi cu zi, uneori cu stiinta, alteori fara, iubire nesecata, sanatate si fericire izvorita din dragoste. Exista oameni ce se roaga lui Dumnezeu si merg la biserica, la preot, se marturisesc si se impartasesc. Dar nu stiu cita valoare au toate acestea daca nu reusim ca, in acelasi timp, sa ne iubim aproapele. Si sa ne gindim la toti cei apropiati, dar si la cei ce ne-au parut dusmani si sa-i rugam pe toti pentru impacare si sa-i cinstim cu respectul nostru si cu bunatatea noastra, pentru a trece intr-un nou an nu doar curati religios, ci si curati lumeste si cu sufletul impacat si senini in cuget. Doar asa cred ca miinile noastre se pot intinde spre cei dragi si ii pot imbratisa, iar din aceasta imbratisare, pruncul noului an poate creste viguros si cinstit, ocrotit de dragoste si de adevar, dar mai ales de smerenia noastra. Ce e lumea? Nu e nici politica, nici economia mondiala – lumea se naste din relatiile ce exista intre oameni si, mai ales, din relatia ce exista intre doi oameni ce se iubesc. Lumea e, mai ales, familia. Doi soti ce-si tin miinile una in a celuilalt si copiii din jurul lor. Restul lumii e facuta anume pentru ca aceasta sa poata exista, sa-si gaseasca protectia intr-o civilizatie. Lumea dragostei e de obirsie divina, lumea civilizatiei e de sorginte umana. Trebuie sa le respectam pe amindoua, dar sa-i stim fiecareia valoarea si sa nu lasam niciodata ca valorile materiale sa treaca inaintea valorilor spirituale. Sa nu dam intiietate celor facute de oameni in fata celor facute de Dumnezeu. Si, cred ca pentru asta cea mai buna e smerirea. Doar asa sufletul poate fi alinat cu iubire, iar inima bucurata cu prezenta celor dragi in pace si armonie. Incit si urarea pentru Anul Nou ce se apropie nu poate fi alta decit: „Deschideti larg bratele si imbratisarea voastra calda, vorba buna si gindul curat sa fie cel mai de pret cadou pentru cei dragi!”.
Dan PERSA
Lasă un răspuns