Expertizele contabile judiciare dau bătăi de cap

Experții contabili au discutat aceste probleme cu beneficiarii lor.

Filiala Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) a organizat, recent, o dezbatere profesională pe tema „Importanța expertizei contabile ca mijloc de probă în cauzele civile și penale”.

La reuniunea moderată de Marcel Bulinschi, președintele filialei, și de Constantin Păstrăv, directorul executiv al acesteia, au participat, alături de membrii organizației, Dana Ștefănescu, președintele Tribunalului Bacău, Felix Bănilă, prim-procuror la parchetul de pe lîngă Tribunalul Bacău, Paul Stupu, director executiv adjunct al Direcției Generale a Finanțelor Publice Bacău, Adrian Sava – șef de serviciu și Florin Sava – comisar în Biroul de Combatere a Criminalității Organizate, Ioan Popa și Cristi Nechitoaie – comisari șef și Silviu Munteanu – comisar la Inspectoratul Județean de Poliție Bacău, Eugen Ștefănescu, comisar la Garda Financiară, Cristian Beca, specialist al Direcției Naționale Anticorupție, și avocatul Florentin Grădinaru, președintele Centrului Regional de Mediere.

Problemele prezentate au vizat dispunerea expertizelor contabile judiciare și stabilirea obiectivelor, precum și onorariile experților contabili în cazurile de expertizare în cauzele civile și penale. Participanții la dezbatere au reliefat că nu se pune în vedere părților de a se învoi asupra numirii experților, iar în cazul în care acest lucru nu se relizează, numirea de către instanța de judecată să se facă prin tragere la sorți. S-a constatat că experții contabili află că au fost numiți pentru efectuarea câte unei lucrări de expertiză contabilă cu întârziere și că în unele cazuri se dispune „refacerea” expertizei contabile prin întocmirea unui supliment la raportul întocmit inițial de expertul contabil pe baza obiecțiunilor formulate de părți sau avocații acestora, în loc de „întregirea” expertizei prin stabilirea de către instanța de judecată de obiective noi sau colaterale celor stabilite anterior.

Profesioniștii în domeniu au mai arătat că solicitarea expertizei contrarie nu este motivată așa cum prevede Codul de procedură civilă, dar și că se dispun, de instanțele de judecată penală, expertize contabile cărora li se stabilesc aceleași obiective cu cele stabilite în expertizele contabile dispuse de organele de urmărire penală, în faza de cercetare. „Stabilirea obiectivelor – au spus participanții la dezbatere – nu se face, în toate cazurile, de instanța de judecată, prin încheierea de ședință, făcându-se trimitere la file din dosarul cauzei, unde sunt stabilite obiective de către părți sau avocații acestora, care de cele mai multe ori nu sunt clare, concise, fără echivoc și fără a solicita expertului contabil să se pronunțe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecății sau obiective care nu au legătura cu cauza.”
Experții au mai arătat că obiectivele la care trebuie să raspundă nu sunt clare în toate cazurile, nu sunt concise, fără echivioc și fără a se solicita acestuia să se pronunțe asupra încadrărilor legale a faptelor. De asemenea, apar obiective stabilite care nu au legătură cu cauza ori care nu au drept suport documentele primare și înregistrarea în contabilitate a evenimentelor și tranzacțiilor. „Experții contabili nu sunt solicitați la formularea obiectivelor de către organul de urmărire penală și nu se fixează, de fiecare dată un termen la care să fie chemate părțile și expertul desemnat, pentru a se aduce la cunoștință obiectul expertizei și întrebările sau obiectivele la care expertul trebuie să răspundă” – le-au arătat experții contabili reprezentanților instituțiilor cu care ei colaborează în domeniu. Tot ei au mai arătat că acest demers dă posibilitate părților și expertului desemnat să facă observații cu privire la conținutul întrebărilor (obiectivelor) și să ceară modificarea sau completarea lor.

Onorariile, eterna problemă

Profesioniștii contabili au reiterat, din nou, că nu se cunosc criteriile care stau la baza stabilirii cuantumului onorariilor care li se cuvin în expertizele contabile cerute ca probe în cauzele penale și civile. „În multe cazuri – au spus ei – stabilirea onorariilor nu se face în funcție de complexitatea lucrării și a volumul de muncă depus de expertul contabil.” De asemenea, s-a arătat că prin încheierile de ședință în cele mai multe cazuri nu se face specificarea că onorariul este provizoriu, situație în care expertul contabil, deși solicită pe baza notei de evaluare suplimentarea acestuia, instanța de judecată nu pune în discuție cererea expertului. Iar la nivelul biroului local nu există o evidență clară a lucrărilor de expertiză contabilă judiciară executate într-un an.