Dupa o binemeritata leneveala de Ziua Muncii, intram cu forta maxima in campania electorala. De fapt, bilciul a inceput inca de-acum trei-patru saptamini. Deoarece legea condamna „mita electorala” doar in perioada de campanie si in ziua alegerilor, candidatii s-au inghesuit, inainte de Pasti, sa imparta alimente, bautura si cozonaci electoratului hamesit. A devenit un fel de „traditie populara”…
Incontestabil insa, „surpriza etapei” a fost campania prin tribunale. Ne reamintim episodul bacauan Botomei – PD-L din care nu s-a inteles mare lucru. Ni s-a atras atentia ca, dupa ce au fost „preluate” combinate, foste mosii boieresti, spitale si flote comerciale, a venit vremea „sutirii” partidelor cu tot cu sigle si statute… Si prin tara au fost nenumarate contestatii la adresa candidatilor. In ajun de Inviere, judecatorii au avut de treaba pentru a lamuri cele mai ciudate reclamatii venite dinspre mai toate taberele. Campionul acestor tracasari juridice a devenit independentul Sorin Oprescu. Plecat din PSD pentru a-si indeplini visul de a deveni primar general al Capitalei (la a treia incercare), doctorul a nimerit pe drumul plin de hirtoape al Justitiei din Romania. Dupa ce i s-au numarat… semnaturile de sustinere mai ceva decit ouale fostului sau sef politic, a fost controlat si la… CNP! Deocamdata pare sa fi iesit invingator. A trecut si de frustrarile unei pensionare a carei principala grija a fost sa convinga publicul ca nu este membra a vreunui partid, a obtinut si patalamalele necesare semnate de catre judecatori, iar acum poate sa iasa la rampa disputei electorale…
Cazul doctorului Oprescu este cel putin ciudat. Analizind retrospectiv intreaga tarasenie, ma intreb daca sicanele juridice i-au fost „servite” de catre dusmani sau de catre prietenii discreti. A brevetat o noua forma de campanie electorala: propaganda prin tribunale. Pe banii statului, ai celor care l-au contestat si ai lui personali (insa foarte putini!), Sorin Oprescu si-a construit o solida imagine de victima a sistemului. A exploatat la mamximum situatia creata. Fiecare citare la instanta s-a transformat in conferinte de presa cu rating incredibil. Zeci de jurnalisti l-au asaltat, zilele acestea, pe scarile si holurile tribunalelor, i-au inregistrat si difuzat frazele atent construite si l-au propulsat in fruntea sondajelor preelectorale. Intreg spectacolul mediatic pare atit de bine regizat incit am impresia ca doctorul este sustinut si aparat de „regizori” extrem de talentati (si potenti). Fara afise protapite pe fatadele blocurilor din Bucuresti, fara sacose cu carne de miel si prajiturele, fara felicitari (!!) de Pasti, Oprescu a monopolizat startul campaniei electorale. In plus, adversarii sai (cu exceptia agresivului Cosmin Gusa) au tacut milc, temindu-se ca eventualele lor interventii ar putea fi interpretate de catre alegatori. A fi impotriva dlui Oprescu ar fi putut insemna ca ai avut un rol activ in generarea tracasarilor (aparente) prin care a trecut. A-l sustine echivala cu recunoasterea superioritatii acestuia… Asa se face ca au disparut din peisaj mai toti „greii”. Diaconescu, intr-o emisiune televizata, parea deja resemnat, Orban a incercat sa fie elegant, Blaga a disparut complet din scenariu…
Deschiderea oficiala a „festivalului” electoral apartine, in intregime, independentului Oprescu. Cum isi va gestiona acest incontestabil avantaj vom vedea pe parcursul urmatoarelor saptamini. Mai lipseste un atentat la viata lui, un accident (usor) de circulatie sau macar o amenda nejustificata pentru ca victoria sa fie obtinuta inca din primul tur… Sau poate o operatie „imposibila” in care sa salveze viata vreunui adversar politic… Chiar daca atentia noastra, a bacauanilor, se va concentra pe evenimentele din acest judet (si vom avea ce urmari!…), ceea ce se petrece in Capitala are o anume importanta din perspectiva identificarii inovatiilor strategice. Semnalele de pina acum arata ca vom asista (ba chiar si participa!) la o campanie extrem de dura, poate murdara, in care se va folosi „armament” inedit. Transformarea tribunalelor in cimpuri de lupta politica a fost doar inceputul. Cred ca nu vor scapa nici bisericile, nici cimitirele, nici spitalele de nebuni… Pentru ca – nu-i asa? – votul scuza… minciunile!
Lasă un răspuns