Mare tambalau a iscat legea care permite stocarea informatiilor privind convorbirile telefonice. Gaz pe foc a pus si Claudiu Saftoiu, fostul sef al Serviciului de Informatii Externe, care a scos porumbelul cu Traian Basescu si presupusa lui stiinta despre ce susotesc unii si altii in receptor.
Vorba unora, m-as simti ofensat sa nu-mi fie ascultat telefonu’! Cum adica, nu-s destul de important incit sa fiu ascultat de serviciile speciale (ma omoara aia care numesc „servicii secrete” institutii aflate la vedere)?! Normal ca ma revolt la ideea de a fi monitorizat, dar parca-mi si place putin ipostaza asta – chestiune de orgoliu.
Legea incriminata de cei care au timp pentru asta nu a aparut din senin, ci a fost discutata si intoarsa pe toate fetele, in Parlament, de citiva ani. Mai ales ca este, ca mai toate ciudateniile legislative care ne-ncovoaie, „in conformitate cu cerintele Uniunii Europene”. Cit despre stocarea informatiilor, operatorii de servicii telefonice o fac dintotdeauna.
Intr-o lume in care fiecare dintre noi trebuie sa poarte haturi, asa cum au stabilit cei care o domina, fenomenul monitorizarii individului se intimpla demult si se va tot amplifica. Asa ca, degeaba te-ai opune. Nu te asculta nimeni!
Lasă un răspuns