Sentință contestată în cazul ofițerului anticorupție prins la furat din Real

– când a dat „mustrare”, magistratul Judecătoriei a ținut cont că Roland Filipescu este ofițer DGA, că valoarea bunurilor furate nu a fost decât de 500 de lei și că furtul nu a avut un scop concret – prima instanță, care l-a achitat pe Filipescu, a apreciat că ofițerul DGA a plătit celelalte produse din coșul de cumpărături

Cătălina CHIFU

Pe 28 martie, Curtea de Apel va judeca recursul în dosarul de furt calificat în care este cercetat ofițerul Direcției Generale Anticorupție Bacău, Roland Silviu Filipescu. Anul trecut, acesta a fost prins când încerca să fure produse din supermarketul Real, însă Judecătoria a găsit motive să schimbe încadrarea juridică a faptei și a dispus achitarea ofițerului DGA. Atât Parchetul de pe lângă Judecătorie, cât și Roland Filipescu au declarat recurs la sentința Judecătoriei.

Procurorii consideră nelegală sentința prin care ofițerul DGA a primit doar mustrare. „Instanța a pronunțat soluția de achitare a inculpatului în condițiile în care în cursul cercetării judecătorești a administrat doar proba cu declarația inculpatului (de recunoaștere) și a martorului Elena Filipescu, soția inculpatului. La termenul de judecată din 6.11.2012, după audierea martorului Elena Filipescu, reprezentantul Ministerului Public a solicitat citarea martorilor din rechizitoriu, însă instanța, fără niciun temei, a considerat că nu se impune citarea acestora. Prin urmare, judecarea și soluția de achitare, fără verificarea probelor de vinovăție care au stat la baza trimiterii sale în judecată, echivalează cu absența cercetării judecătorești”, arată Parchetul în motivarea recursului.

Interesantă este motivarea sentinței de la Judecătorie. „Mustrarea” s-a decis ținându-se cont că fapta (furtul) nu a avut „un scop urmărit” (Filipescu a declarat că nu avea nevoie de bunuri și nu-și dă seama de ce le-a luat), dar și luând în calcul „persoana inculpatului” (ofițer DGA). Prin urmare, a concluzionat magistratul de la Judecătorie, fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Cică a furat pe fondul depresiei

„Așa cum rezultă din motivarea de către instanță a hotărârii, care a avut la bază concluziile apărătorului inculpatului, acesta a săvârșit fapta sub imperiul unei stări depresive severe, pe fondul relațiilor tensionate din cadrul instituției, sarcinilor complexe de serviciu, problemelor familiale și al unui traumatism cranio-cerebral”, susține reprezentantul Parchetului. La dosar au fost depuse acte medicale care atestă că ofițerul DGA a fost internat, de două ori, la Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iași, însă după ce a fost prins la furat și nu înainte de incident. Diagnosticul pus ofițerului anticorupție a fost „episod depresiv sever și agravări anxioase”.

„Întrucât toate aceste acte medicale au dată ulterioară săvârșirii faptei – 13.02.2012, instanța nu poate ține seama de aceste înscrisuri de vreme ce nu fac dovada unei stări de sănătate deficitară anterioară comiterii faptei”, a explicat procurorul. Ca argument au fost menționate și fișele de evaluare a lui Roland Filipescu pentru anii 2006, 2007, 2009, 2010 și 2011 care îl indică pe ofițer ca fiind o persoană cu o stare de sănătate foarte bună. Instanța care l-a achitat pe Filipescu a luat în calcul și valoarea redusă a bunurilor furate, de doar 491 lei, și a apreciat că ofițerul anticorupție a plătit pentru celelalte produse din coșul de cumpărături. Și calificativele maxime obținute la serviciu au cântărit greu în ochii magistratului de la prima instanță!

„Considerăm că, dimpotrivă, fapta prezintă un pericol social ridicat având în vedere funcția pe care inculpatul o exercita la data comiterii faptei – inspector de poliție în cadrul Direcției Genereale Anticorupție. Aprecierea instanței conform căreia fapta nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni, raportat la calitatea de polițist, este de natură să scadă încrederea publică în obiectivitatea actului de justiție”, a atras atenția reprezentantul Parchetului.

Roland Filipescu a susținut la prima instanță că nu avea nevoie de bunurile furate, că avea bani la el și trei carduri alimentate. „Am conștientizat fapta în momentul în care mi s-a adus la cunoștință că am săvârșit-o. Organele de control mi-au arătat unde sunt puse bunurile în îmbrăcăminte”, a mai spus Filipescu. Și soția acestuia, în declarația dată instanței, a pus accent pe starea psihică în care se afla Roland.

„În perioada când a fost comisă fapta exista o stare conflictuală în familie datorită stresului pe care îl avea la serviciu. Începuse să uite unde își punea telefonul, diverse lucruri, era bulversat. În seara aceea când am mers la cumpărături eram certată cu inculpatul. În acea perioadă eram la un pas de divorț”, a povestit Elena Filipescu. La dosar s-au depus și documente medicale care atestă că, în cursul anului 2009, Roland Filipescu a fost lovit în zona craniană, fiind proiectat cu capul de asfalt de un traficant de droguri. Lovitura i-a cauzat leziuni care au necesitat 12 – 14 zile de îngrijiri medicale. Expertiza medico-legală confirmă, pe de altă parte, că ofițerul DGA a avut discernământ când a comis furtul.

Pe 28 martie, Curtea de Apel va judeca recursul declarat de ambele părți în proces și va audia noi martori, doi dintre ei angajați ai supermarketului Real.