Un colț de Bacău în Țara Galilor

Trecătorul care-și poartă pașii pe străzile din centrul orașului Swansea (al doilea ca mărime în Țara Galilor, după capitala Cardiff) poate observa într-un colț de stradă o cafenea micuță ce poartă numele „Chero”. Și dacă vremea tipic britanică îl îndeamnă la savurarea unei cafele sau a unui ceai fierbinte, va observa, pus la loc de cinste, tricolorul României, și unde bonomul patron cu puternic accent latin este Ionuț Turcu, băcăuan sadea, exportat pe tărâmuri galeze, îl va îmbia pe client cu aburinde „poale-n brâu” sau cu fragede cornulețe cu nucă purtătoare de arome ce aduc aminte de o Românie pitorească, alături de produsele autohtone. „E greu să-i înveți pe galezi cu bucătăria românească, ei sunt de felul lor conservatori – se destăinuie Ionuț – însă cei care-i prind gustul devin clienții noștri fideli”. El spune că nu-i mare gheșeft cu cafeneaua, dar se descurcă.

A venit în Marea Britanie în 2007, căutând o viață mai liniștită pentru familia sa și, după câteva luni petrecute în Londra, a luat calea spre Vest până la ocean. „Nu era de stat în Londra. Acolo mă simțeam redus la un simplu număr. Am renunțat la salariile mari în favoarea siguranței familiei și a traiului liniștit.” S-a oprit într-un orășel din Țara Galilor unde, timp de cinci ani, a lucrat într-o carieră de piatră ca mecanic de întreținere. I-a fost greu familiei Turcu, fiind singurii români din zonă, nu prea aveau prieteni, cu toate acestea s-au descurcat onorabil. Când Alex, fiul cel mare, a plecat la facultate, familia Turcu a ales să-l însoțească în Swansea. Dacă soția sa, Luminița, a reușit să-și găsească un loc de muncă relativ ușor, nu același lucru se poate spune despre Ionuț. Într-o zi, Alex intră într-o micuță cafenea, cu o dotare sărăcăcioasă, din Swansea și – minune! – patronul este vorbitor de limbă română. Cafeneaua „Chero” aparținea unui român și unei chinezoaice.

Din vorbă în vorbă, românul se destăinuie spunând că s-a săturat de afacerea cu cafeneaua și că ar vrea s-o vândă. Spirit întreprinzător, Ionuț vede o oportunitate neexplorată de vechiul proprietar și-i propune acestuia să-i preia afacerea. Cu un împrumut de la bancă, cumpără „Chero” și o transformă radical dotând-o cu o bucătărie „la vedere”, clienții având posibilitatea să vadă cum sunt preparate specialitățile. Astfel, membrii familiei Turcu devin, în egală măsură, patroni și bucătari sau ospătari, după caz. Ionuț ajunge administratorul afacerii, iar Luminița și fiii, Alex și Rareș, ajută în timpul liber. Mai târziu, când afacerea ia avânt, angajează doi tineri, un băiat și o fată, români și ei. „Nu mă opresc aici”, mai spune Ionuț. „Vreau să deschid și-un magazin alimentar cu produse românești, pe care să le aduc din țară. Vreau ca galezii să guste și ei din delicatesele tradiționale și să vadă o altă față a României, nu doar ceea ce li se servește la știri.” Așadar, dacă, printr-o întâmplare, vă poartă pașii pe străzile din Swansea și veți vedea o cafenea micuță cu o firmă cochetă pe care scrie „Chero”, intrați și veți fi servit în graiul neaoș moldovenesc cu un strop de Românie. (Liviu MAFTEI)