O firmă băcăuană schimbă gustul românilor pentru casele de lemn

Brandul HoneyWood, născut la Bacău, a cucerit întâi Occidentul. Acum s-a întors acasă, pe o piață maturizată. Brandul a fost lansat la nivel național.

Petru DONE

Experiența de zece ani acumulată pe piața occidentală a construcțiilor de case cu structură de lemn i-a permis constructorului băcăuan Răzvan Cazacu să ia hotărârea de a aduce și în România brandul propriu sub care a activat: HoneyWood. Acesta a fost lansat miercuri, 27 martie, la nivel național, printr-o excelentă prezentare organizată în București, în prezența unor parteneri de afaceri, a unui grup de arhitecți și a presei de specialitate. Noutatea tehnologiei aplicată de societatea manageriată de Răzvan Cazacu, dar mai ales viziunea asupra domeniului abordat a surpins deseori asistența și a incitat la un interesant dialog asupra acestora. „Am hotărât să intrăm pe piața românească pentru că și clienții de la noi au început să caute soluții economice, eficiente și ecologice atunci când vor să-și construiască o locuință – a spus managerul băcăuan. Casele pe structură de lemn oferă aceste soluții, iar HoneyWood asigură garanția calității la standarde occidentale”.

Cabana din pădure, construită din bușteni zdraveni, casele de lemn în stil rustic ridicate în multe locuri de români nu sunt nici pe departe ceea ce promovează, acum, Răzvan Cazacu și echipa sa. „O casă din bușteni este o cabană sau o casă rustică, de vacanță, fără durabilitate mare și fără un confort sporit – a spus managerul. Noi construim, însă, cămine moderne, de locuit, foarte confortabile, locuințe normale.” Cine comandă o casă ori o clădire cu orice destinație de la HoneyWood, se va trezi în curte cu o echipă de patru oameni, care vor monta clădirea în maxim 45 de zile, aidoma unor împătimiți constructori de machete în miniatură. Desenele făcute de arhitecți vor prinde viață după ce, într-o ordine strictă, dictată de calculator, toate piesele kit-ului trimis din fabrica de case pe care Honey Wood o are la Moinești, vor fi puse la locul lor. Softurile de proiectare a caselor oferă toate detaliile de execuție. Astfel, montatorii știu exact ce operații trebuie să facă, unde să pună fiecare piesă, unde și câte cuie au de bătut.

De la bușteni, la mobilă și case de lemn

Povestea caselor cu structură de lemn care au cucerit, până acum, doar Occidentul, a început cu 15 ani în urmă. Era vremea în care Răzvan Cazacu făcea exploatare forestieră, prelucra lemnul și exporta în India și în Germania bușteni și cherestea. „Am vrut, totuși, să ne punem amprenta pe ceea ce făceam, pe produsele noastre, să prelucrăm superior materia primă. Am început să facem mobilier din lemn masiv, exportat tot în Germania.” – a spus managerul. Construcția de case de lemn a debutat în anul 2003, ca o cerință a pieței din vestul Europei. În anul 2006, firma din Bacău a pătruns și pe piața franceză, care s-a dovedit un cap de pod pentru Italia, Elveția, Belgia, Olanda sau Norvegia. Așa au fost construite mai mult de 150 de case. Dar, investiția nu putea fi realizată fără să fie deschisă fabrica de case din Moinești. Astfel, în anul 2008 a fost înființat propriul birou de proiectare al firmei, care a achiziționat softuri specializate în proiectarea și construcția caselor de lemn, care au permis și obținerea celor mai importante certificăril internaționale în domeniu. Ultimii zece ani au însemnat, astfel, o creștere constantă, care a ferit firma de efectele crizei economice, iar echipa ei a crescut de la 12 angajați în 2006, la 50 acum.

De ce o casă HoneyWood

Construcțiile firmei din Bacău nu sunt făcute pe principiul „ieftin și bun”. Răzvan Cazacu susține că o casă construită din economie sigur va avea suficiente vicii de construcție. De aceea, prețurile pe care practică firma sunt cele normale, ale pieței. O casă de 125 mp, numită „HoneyDew”, este recomandată la mai puțin de 30.000 de euro, dar una „Queen Bee” sau „The Hive”, prima cu 283 mp, celalată cu peste 347 mp, se apropie de 50.000 de euro. Pentru unii poate părea scump. Atunci, de ce o casă HoneyWood? Primul avantaj al acestui tip de case – am aflat din prezentarea de la București – este eficiența la izolarea termică (economia de energie fiind, acum, la ordinea zilei), mult mai mare decât la pereții din cărămidă sau beton. Confortul termic este sporit, la o grosime foarte mică a peretelui. Alt avantaj este rezistența la cutremure. Aceste case rezistă la cutremure de până la 9 grade pe scara Richter, pentru că lemnul este un material flexibil. De asemenea, casele sunt ecologice, prin materialele folosite, prin modul în care sunt construite. „În jurul unei asemenea case – a precizat Răzavn Cazacu – gazonul rămâne verde, nu umplem cu moloz șantierul.” Alt avantaj, unul dintre cele mai mari, este viteza de execuție, casele fiind complet prefabricate. Pereții, planșeul, șarpanta sunt, de fap, panouri. O parte din finisaje, din tencuieli, ferestrele, rulourile sunt montate și programate direct din fabrică. Aceste operațiuni au loc în hala de producție, în condiții de temperatură controlată, de control al calității. O casă normală poate fi ridicată în una până la maxim trei zile și, după toate lucrările necesare și verificările de rigoare, proprietarul poate primi cheile casei, cum spuneam, în maxim 45 de zile.

Lemn românesc, prelucrat în Germania

Structura de lemn a casei nu este una tradițională, care, e drept, poate fi mai ieftină sau mai accesibilă. HoneyWood nu folosește, însă, decât lemn de calitate, adus, tocmai de aceea, de la un producător din Germania. „Noi nu trebuie să-l mai testăm calitativ, lemnul vine la standardele europene cerute în domeniu – a spus managerul firmei băcăuane. La o construcție, nu poate fi folosit orice fel de lemn. Interesant este că lemnul adus din Germania este românesc, dar numai acolo poate fi prelucrat și tratat așa cum cer standardele. De asemenea, suntem foarte atenți la asamblarea elementelor casei, pentru a garanta stabilitatea construcției în timp, dar și confortul locatarului. Dăm mare atenție la îmbinarea elementelor. Casele noastre de lemn nu scârțâie, nu se tasează, nu au fisuri. Mare parte din elementele de îmbinare a panourilor sunt importate tot din Europa de Vest, supuse în Franța unor teste speciale de etanșietate.

O astfel de construcție nu este, neapărat, o casă de locuit. În Belgia HoneyWood a costruit o farmacie, iar în Franța un restaurant. Se pot construi, astfel, săli de sport, clădiri de birouri etc.