Zeci de firme au fost depistate folosind forță de muncă fără forme legale. Firmele prinse pe picior greșit activau în domeniile de prelucrare a sticlei, patiserie-cofetărie, comerțul cu deșeuri, dar și o asociație de proprietari era în ilegalitate. Amenzile totale au fost de aproape patru miliarde de lei vechi.
Florentin RADU
Fenomenul muncii la negru continuă să existe la nivelul agenților economici din județ, în ciuda amenzilor mari pe care legislația în domeniu le prevede. Astfel, numai luna trecută, inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bacău au fost nevoiți să aplice nu mai puțin de 67 de amenzi, totalizând 631.800 lei (peste 6,3 miliarde de lei vechi). Mai exact, 23 de angajatori au fost găsiți practicând munca fără forme legale în cazul a 38 de persoane, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 380.000 lei (3,8 miliarde de lei vechi). Amenzi consistente au mai fost date și pentru că unii angajatori i-au lipsit pe salariați de anumite drepturi, cum ar fi munca suplimentară, repaosul săptămânal sau munca prestată pe timpul nopții. Firmele prinse în ofsaid de inspectorii ITM și amendate pentru munca fără forme legale activau în domeniile pepararea produselor de patiserie-cofetărie, prelucrarea sticlei, comerțul cu deșeuri și resturi, dar și o asociație de proprietari era în ilegalitate.
Nu au scăpat nici firmele care nu respectau regulile de securitate și sănătate în muncă. Astfel, au fost controlați 224 agenți economici care, pentru neconformitățile depistate, au primit amenzi în valoare totală de 156.000 lei (peste 1,5 miliarde de lei vechi). Amenzile au fost date pentru lipsa controlului medical al angajaților, instruirea necorespunzătoare a acestora, dar și pentru că nu au fost remediate neregulile depistate la un control anterior. Din păcate, în acest domeniu au fost înregistrate și trei accidente de muncă soldate cu incapacitate temporară a victimelor.
Tot luna trecută, pe adresa ITM Bacău, au sosit 61 sesizări, marea majoritate fiind soluționate. Cele mai multe reclamații au avut ca obiect neplata unor drepturi bănești (salarii, bani pentru concedii de odihnă sau concedii medicale, sporuri etc). În restul petițiilor erau reclamate încetarea abuzivă a contractului de muncă, neacordarea preavizului legal de către angajator, dar și neîncheierea unui contract în formă scrisă sau refuzul angajatorilor de a elibera diverse adeverințe salariaților.
Lasă un răspuns