Claudiu TĂNĂSESCU
După Revoluția din ’89 a apărut moda înfrățirilor și a vizitelor diferitelor delegații din țări străine în județul nostru, dar și deplasarea autohtonilor în schimburi de experiență pe meleaguri străine. Am asistat la zeci de întâlniri în cabinetele mai-marilor județului, altele au avut loc cu ușile închise, și la care motto-ul a fost importanța acestora pentru propășirea economică a Bacăului. S-au pus la cale fel de fel de strategii de „jumelage” (înfrățire, n.r.), s-au organizat deplasări în străinătate, expoziții, s-au tipărit albume de prezentare și câte și mai câte. S-au cheltuit bani buni de le bugete pentru imaginea județului! În momentul în care o delegație străină sau un ambasador poposește în județul nostru, deja vizualizez comunicatul de presă trimis de instituții: „Domnul amabasador a avut discuții cu X și Y, care vor avea ca rezultat realizarea unor parteneriate comune între oameni de afaceri dintre cele două țări” sau „S-a studiat posibilitatea unor înfrățiri între regiuni și județul nostru sau orașe de acolo cu orașe similare de la noi”.
Sistemul înfrățirii este valabil de la nivel de sat, comună, până la oraș și județ. De-a lungul anilor ne-am înfrățit cu regiuni, orașe și sate de prin Franța, Anglia, Spania, Italia sau îndepărtata Filipine. Ne-au vizitat ambasadori din Venezuela, Israel, Ungaria, delegații din China, Spania, Franța, Italia, ne-am dus la rândul nostru în Italia, China, Belgia, Spania, Franța, Canada sau Filipine. Iar lista țărilor este mult mai lungă! Băcăuanii au ajuns până în îndepărtatul Macau, patria jocurilor de noroc și a cazinourilor, dar nici măcar acestea nu au prins. Din toate aceste vizite nu s-a concretizat nici măcar o singură afacere. Nu s-a deschis nici măcar o minimă investiție nouă. Ce a fost a continuat să funcționeze sau și-a restrâns activitatea, ori, în cel mai fericit caz, a crescut profitul. Cert este că din toate aceste înfrățiri nu a rămas decât schimbul intercultural, dansurile și cântecele populare prezentate. În cel mai fericit caz s-au pus la punct proiectele educaționale, de formare profesională și simpozioane. Așa că pentru mediul de afaceri rămân în vigoare tot eforturile proprii sau fondurile europene!
Și nu pot uita remarca unui neaoș băcăuan care la un „jumelage”, străin de limba lui Voltaire, a rezumat întreaga întâlnire la un simplu „jumulaj” românesc: curățarea găinii de pene prin opărire prealabilă!
Lasă un răspuns