Finala de la Brașov – a doua consecutivă între cele două formații -, a început sub semnul echilibrului. Știința a condus cu 1-0 și 2-1, oaspeții au luat conducerea la 3, iar apoi au avut un avantaj de un gol până la 7, când au fost egalați de fiecare dată. Era min. 15 și lumea deja își făcea calcule că meciul ar putea avea prelungiri și aruncări de departajare de la 7 m. Nimic nu prevestea dezastrul băcăuan. Au urmat 13 minute în care Știința n-a mai marcat niciun gol, ratând și două lovituri de la 7 m, prin Ghiță și Bondar.
Ca și cum nu era de-ajuns, portarii Constanței, Popescu și Stănescu, scoteau tot, iar atacanților de pe Litoral, în frunte cu Angelovski, le ieșea orice execuție. Frumusețea unor goluri constănțene, cu pase date șmecherește pe la spate, a fost o umilință pentru fanii băcăuani din sala brașoveană și cei mult mai mulți din fața televizoarelor. Moya a rupt seria lui HCM abia la 14-8, în min. 28 (pe fondul unei evoluții bune a lui Tevzadze – cu opt aruncări parate), iar apoi Știința a înscris repede din nou, dar un gol marcat de Constanța în ultima secundă a reprizei a readus diferența la șase goluri. Jocul nu și-a schimbat fața nici după pauză. De la 16-10 în min. 32, campioana s-a distanțat la 26-12 în următoarele 12 minute.
Da Silva a marcat al 12-lea gol al băcăuanilor, din aruncare de la 7 m. Timpii de odihnă ceruți de Eliodor Voica n-au avut niciun efect, elevii săi fiind paralizați de propria lor neputință, dar și de nenorocul ce apare în astfel de situații. Trebuie spus că au fost vreo cinci-șase bare ale băcăuanilor, în timp ce constănțenilor le sărea bine mingea chiar și-atunci când greșeau câte o aruncare. Diferența de 14 goluri s-a menținut pâna la 32-18, cu HCM începând să sărbătoarească victoria de pe banca de rezerve. A profitat Știința, cu o serie de cinci goluri, dar meciul s-a încheiat cu încă două reușite dobrogene și două încercări de „aeriană” ratate. Constanța a jubilat pentru al treilea event campionat-Cupă, în timp ce studenții au bifat a patra consecutivă a unui trofeu în disputa cu HCM.
A fost o înfrângere amară prin proporții, una despre care se spune în mod obișnuit că ar treb ui uitată cât mai repede. Credem, dimpotrivă, că Știința ar trebui să nu-i uite usturimea niciodată, pentru a juca mai cu ambiție și „killer instinct” campionatele viitoare.
Peter KELMANN
Lasă un răspuns