Și mărul netratat face rapăn

Dacă în articolul precedent prezentam făinarea mărului, care s-a manifestat destul de puternic în această primăvară, în urma ploilor căzute pot apărae probleme mari provocate de cea mai periculoasă boală a acestui pom – rapănul mărului (Venturia inaequalis), o boală micotică denumită și „pătarea cafenie a frunzelor și fructelor mărului”.

Această boală atacă frunzele, florile, fructele, iar la soiurile sensibile și lăstarii. Pe frunze apar pete cafenii, la început circulare, cu diametrul de 3-10 mm, apoi devin cafenii negricioase datorită fructificațiilor ciupercii. Petele sunt prezente pe ambele părți ale frunzelor, dar mai mult pe partea inferioară. Apar ca niște pete de ulei ars. La soiurile sensibile petele pot cuprinde întreaga frunză. Frunzele atacate cad, situație ce poate fi întâlnită chiar la sfârșitul lunii mai. Frunzele nou apărute sunt și ele atacate în lipsa unui tratament susținut. Pomii fără frunze au creșteri vegetative reduse, nu au capacitatea diferențierii mugurilor de rod și astfel este compromisă și producția anului următor.

Atacul pe flori se manifestă prin infectarea sepalelor, receptaculului și pedunculului floral, determinând căderea acestora. În anii favorabili atacului soiul Golden poate să rămână fără fructe, datorită infectării pedunculului floral sau a fructului abia format. Fructele sunt atacate pe toată perioada dezvoltării lor, prin apariția petelor cafenii, care pot cuprinde o mare parte din fruct și determină deformarea și apariția de crăpături pe zona atacată. Infecții pe fruct pot fi prezente înainte de recoltat. Ele evoluează și în depozit, sub formă de pete mici, negricioase, care depreciază aspectul fructelor, motiv pentru care nu trebuie să considerăm că am scăpat de atacul acestei boli nici în luna septembrie, atunci când boala are condiții favorabile. Astfel, este nevoie de un ultim tratament fitosanitar, la începutul lunii septembrie, cu Topsin.

Infecția cu această boală, începe cu fenofaza dezmuguritului. Din frunzele infectate din anul anterior, aflate pe sol, sunt înproscați, în condiții de temperatură și umiditate, ascosporii (sporii proveniți din organele de rezistență de iarnă), care sunt luați de curenții de aer și picăturile de ploaie și diseminați în livadă la distanțe destul de mari. Ascosporii ajung pe frunzulițe, sepalele florilor, pedunculii florali și realizează infecțiile primare. Din acest motiv tratamentul pomilor la dezmugurit trebuie să cuprindă substanțe care să prevină această infecție. Infecția primară din ascospori se poate prelungi până spre sfârșitul lunii iunie. Deci, la această dată, nu am scăpat încă de acest pericol. Perioada de incubație, la infectia cu ascospori, dureaza 8-14 zile la temperatura de 20-25 grade C și 20-25 zile la 8-10 grade C. În urma formării miceliului subcuticular (sub epiderma frunzei) se formeaza organele vegetative de înmulțire, numite conidiofori, din care rezultă conidiile (spori de vară), ce asigură infecții pe toată perioada de vegetație. Pentru combaterea acestei boli periculoase s-au creat soiurile rezistente genetic la aceasta boală, soiuri de care am vorbit într-un articol anterior.

În plantațiile gospodărești, cu soiuri sensibile la boli, un rol important în prevenirea atacului îl vor avea aplicarea măsurilor de igienă culturală ca îngroparea frunzelor prin lucrările de toamnă a solului sau adunarea și compostarea lor; tăieri de rărire a coroanelor, care permit o mai bună aerisire și zvântarea mai repede a frunzelor și fructelor după ploaie sau rouă; realizarea de coroane cu volum mic dirijate pe direcția rândului; utilizarea îngrășămintelor organice, care au și rolul de fortificare a pomilor prin aportul de macroelemente și microelemente. Se vor administra doze de îngrășăminte echilibrate, avându-se în vedere că azotul micșorează rezistența la boli, potasiul și microelementele măresc rezistența pomilor la atacul bolilor.

La soiurile sensibile rolul de bază revine tratamentelor chimice, care se efectuează cu fungicide de contact și sistemice. Până la această dată trebuiau efectuate 4-5 tratamente pentru prevenirea atacului de rapăn. Tratamentele se efectuează la intervale de 8-12 zile unul de altul, ținând cont de presiunea de infecție, de remanența fungicidului, de frecvența ploilor. Fungicidele recomandate sunt în funcție de perioada de vegetație. Până la înflorit se utilizează produsele pe bază de cupru (Alcupral, Champion, Funguran, Kocide, Zeama bordouleză). Pe perioada înfloritului și pe timpul creșterei intense a lăstarilor se vor putea utiliza ca fungicide sistemice Chorus, Stroby, Score, Flint Plus, Systhane, Shavit etc., alături de cele de contact: Merpan, Folpan, Dithane, Bravo, Euparen etc. În anii cu infecție mare după recoltarea fructelor se face un tratament curativ cu produse cuprice, în doze maxime.

dr. ing. Florin ACATRINEI
Producător de pomi altoiți
www.pomaltoi.ro