Patrihoții locali și tabloidele engleze

În criză de cinci ani, de când s-au spart bulele americane în capul întregii planete. Oamenii din marketing numesc situația simplu, „praf”. Nu-s bani, economia se târâie, cu mici momente de respiro, mai mult o „fata morgana” decât ceva palpabil. Bacăul n-a fost ocolit de problemele economice, e un praf de oamenii greu mai au ce pune pe masă, la rate, încălzire, curent. Dar, vorba unora, să nu ne cerem osândă, nu-i dracul chiar așa de negru. Ieșim pe stradă, plin de mașini, ceea ce înseamnă că oamenii au și bani de asigurări, și de benzină. Atunci, de unde atâta praf? Trotuarele, asaltate de jeepuri uriașe, adevărate tancuri, că-ți trebuie talie de țânțar să le ocolești. E drept, mai mult în centru. Tot acolo, terasele sunt ticsite vara, chiar la cafele de un euro jumate – doi.

Fete și băieți cu haine scumpe, ceasuri la prețuri amețitoare, lanțuri grele de aur. Feerie de mirosuri, zici că s-au răsturnat cisterne cu Bulgari și Chanel. Au între 20 și 35 de ani. Când le vedem pe fete la volanul mașinilor care bat suta de mii de euro, ne place să credem că au prestat sexual „mii de kilometri”, dar nu-i cinstit, se vede pe fețele lor că nu toate-s curve. Poate întreținute, unele, dar nu se poate generaliza.

După Daily Mail, a venit rândul tabloidului The Sun să ridice Bacăul la rang de patrie a „cardiștilor”, a celor care fură de pe cardurile occidentalilor. Înainte să ne țuguiem buzele patriotice și să rostim sudalme și acuze la adresa „englezoilor proști”, n-ar fi rău să conștientizăm ce vedem pe stradă. Nu se poate să nu observăm accentele de opulență extrem de greu de justificat. Unele averi la vedere par bucățică ruptă din avuția nașilor mafiilor italiene sau a șefilor cartelurilor sud-americane. În Consiliul Local, călare pe-un catâr verde, a ajuns chiar un cămătar, iată o dovadă că ne-am obișnuit atât de mult cu infractorii aparent liniștiți, încât nu vedem pădurea din cauza copacilor.
O nevastă de interlop se lăuda într-o zi că a făcut 800.000 de lire sterline, în șase luni, pe post de cameristă la hotel în Anglia. O fi fost fata cameristă, dar banii ăștia nici din prostituție nu-i putea aduna. Dacă fiecare dintre noi s-ar întreba serios de unde posedă vecinul și vecina mașină de 100.000 de euro, deși n-au vreo afacere, s-ar putea face curățenie în Bacău. Câtă vreme averile nejustificate și țipătoare nu ne deranjează trebuie să vină câte-un duș de la presa străină și să mai suportăm și exagerările de rigoare.

Nu demult, după ce a fost prinsă o bandă de hoți români, un purtător de cuvânt al poliției germane a declarat : „Cei mai mulți spărgători de bancomate sunt din regiunea Bacău, de parcă acest obiect s-ar preda la școală acolo”. N-ar fi rău să ne uităm mai atent în curtea noastră, să vedem ce dăm la export. Dacă aș fi politician băcăuan, aș pune bani de la mine și aș invita aici ziariști de la publicațiile care au scris depre „Sin City” Bacău în Daily Mail și The Sun. Dar nu-s.