– decizia consilierilor judeteni PSD si PD-L de a taia fondurile pentru investitii la opt localitati din judet le-a lasat pe acestea in imposibilitatea de a continua proiectele demarate – banii erau necesari pentru cofinantare, mai ales ca grosul lor veneau din fonduri europene – primarii spun ca se simt taiati pur si simplu de pe harta judetului si ca, din lipsa banilor, sint obligati sa blocheze lucrarile deja demarate – spoiala de bani pe care au primit-o in cele din urma nu le ajunge nici macar sa plateasca avizele necesare proiectelor
Consilierii judeteni care au reinviat FSN-ul, cei din PSD si PD-L, dirijati de presedintele Dragos Benea, au blocat in judet proiecte de zeci de miloane de euro. Interesul politic a fost mai presus de interesele comunitatilor, iar acestea au avut de suferit prin faptul ca si-au ales la alegerile locale de anul trecut primari liberali. Asa ca, la impartirea bugetului judetului, la capitolul destinat investitiilor in infrastructura, alesii judeteni au taiat cu barda. Dupa ce initial nu au alocat nici un leu, desi primarii s-au dus la CJ Bacau cu toate proiectele aflate in derulare, fie pe bani europeni, fie pe programe nationale, au primit in cele din urma cite 50.000 de lei, bani care nu ajung nici pentru doua ridicari topografice sau plata avizelor. In aceasta situatie s-au regasit opt localitati, ale caror cetateni au contribuit din plin, prin plata taxelor si impozitelor, la configurarea bugetului judetean. La impartirea banilor, ce s-a luat de la ei, s-a dat la altii, care au fost apreciati pentru modul loial in care au votat. Primarii celor opt localitati, comunele Blagesti, Glavanesti, Oncesti, Itesti, Parincea, Prajesti, Filipeni, precum si orasul Comanesti, au criticat dur modul inechitabil de impartire a banilor in judet. Acum, ei spun ca trebuie sa blocheze proiectele si lucrarile.
Comanestiul risca sa piarda peste 20 milioane de euro de la UE
Comanestiul este unul dintre orasele greu incercate de inundatii, de saracie, de somaj. Cu toate acestea, primarul Viorel Miron si echipa lui au lucrat pe proiecte de finantare europeana, pe care le-au depus si au fost apreciate ca atare, singura sansa de a dezvolta orasul. La cofinantarea acestora nu au primit nici un leu de la judet. Abia apoi, s-au ales cu 50.000 de lei. „Avem in derulare sapte proiecte cu fonduri europene, pe care nu le putem cofinanta din bugetul local si de aceea aveam nevoie de banii de la Consiliul Judetean. Ni s-au alocat in derindere 500 de milioane de lei vechi, in timp ce numai pentru un proiect cota de finantare este de sapte miliarde de lei vechi. Numai partea de cofinantare pentru toate se ridica la un milion de euro. Daca nu gasim cotele de cofinatare riscam sa pierdem peste 20 de milioane de euro, bani europeni! In plus, mai avem doua proiecte, unul pe infrastructura, centre de dezvoltare urbana, pe care trebuie sa il depunem pina la 31 martie si la care avem nevoie de 16 miliarde de lei vechi pentru cofinantare, iar celalalt, pe reabilitarea si modernizarea a trei scoli si o gradinita, tot cu bani de la UE”, a declarat Viorel Miron, primarul orasului Comanesti. Principalele proiecte ale orasului sint colectarea selectiva a deseurilor, unde orasul este asociat cu localitatile de pe Valea Muntelui, un proiect de reparatie a strazilor din oras, altul pe apa, canalizare, strazi in cartierul Lunca de Jos, baza sportiva la Vermesti, modernizarea si reabilitarea centralei termice a orasului, precum si doua proiecte finantate de UE, de consiliere. El mai atrage atentia si asupra lucrarilor de infrastrcutura incepute in urma calamitatilor din 2005, la care astepta bani de la judet, pentru terminarea lor, si care risca acum sa se degradeze.
Alte zeci de milioane de euro se pierd la comunele taiate de la cofinantare
Situatia este dramatica si pentru cele sapte comune taiate de la cofinantare. Si aici primarii au lucrat proiecte si asteptau sa fie sprijiniti pe partea de cofinantare. La Glavanesti, primarul Gheorghe Tilibasa spune ca avea nevoie de cel putin doua miliarde de lei vechi. Aici, sint proiecte de construire a unei baze sportive, camin cultural, aductiune cu apa si canalizare de peste 2 milioane de euro, lucrari de asfaltare, incepute deja si stagnate din lipsa banilor, precum si iluminatul satelor comunei. La Prajesti, primarul Eugen Antica are proiecte de alimentare cu apa, canalizare, asfaltare, camin cultural, reparatii la muzeul satului, toate, de peste 2,5 milioane de euro. In plus, sediul primariei este 98% gata, dar nu exista bani pentru plata constructorului, ca acesta sa termine lucrarea. Oncestiul a mers cu doua proiecte majore, de alimentare cu apa, canalizare, centru comunitar si gradinita, de doua milioane de euro, precum si cu alt proiect, de sase milioane de euro, in parteneriat pe jumatate cu Izvorul Berheciului, de canalizari, alimentare cu apa si asfaltare. Pentru ele, trebuiau minimum sapte miliarde de lei vechi, parte de cofinantare. La Parincea sint proiecte de reabilitare a scolilor si gradinitelor, unele aproape temrinate, dar ramase fara invelitoarea acoperisului, finalizarea sediului primariei, reabilitari de drumuri, unele dintre cele mai proaste din judet, realizari de poduri si podete. La Itesti, trebuiau bani pentru apa, canalizare, asflatare, pentru ca drumurile din comuna sint balastate, camin cultural, amenajare baza sportiva, infiintare parc, farmacie, dispensar medical, in total, un necesar de peste noua miliarde de lei vechi. La Blagesti, exista un necesar de cofinantare de sapte miliarde de lei vechi, pentru investitii in scoli, modernizare anexa primarie, asfaltarea centrului comunei. La Filipeni, proiectele vizau terminarea sediului primariei, modernizarea drumurilor sau infiintarea unei baze sportive.
Lasă un răspuns