La degustare de mere

Dr.ing. Florin ACATRINEI
producător pomi altoiţi
www.pomaltoi.ro

Mărul, în climatul temperat, deţine cea mai mare suprafaţă cultivată şi realizează cea mai mare producţie de fructe dintre speciile de pomi fructiferi. Datorită importanţei în cultură a acestei specii, lucrările de ameliorare au determinat ca în lume să existe în colecţii peste 11.000 de soiuri de măr. Cu toate acestea, sunt cultivate pe scară largă un număr redus de soiuri. Astfel că peste 90% din producţia mondială de mere este asigurată de circa 30-40 soiuri. Plasticitatea ecologică a speciei este destul de mare. Chiar dacă Genul Malus are o diversitate genetică destul de mare , soiurile cultivate au o bază genetică destul de restrânsă, datorită originii comune a acestora.
În România. Lista Oficială a Soiurilor acceptate la înmulţire în anul 2012 cuprindea 62 soiri de măr. Staţiunile de cercetare pomicolă recomandau pe zonele de studiu, acum 15-20 ani, sortimente care cuprindeau 20-25 soiuri de măr. Aceste sortimente stabilite la nivelul anilor 1990-2000 sunt încă menţinute la înmulţire de pepinierele staţiunilor de cercetare şi cele ale altor societăţi comerciale. În ultimii ani s-au introdus la înmulţire şi o serie de soiuri noi din sortimentul european, astfel că numărul soiurilor introduse în cultură, în România, creşte de la an la an. Indiferent de cât de informaţi sunt producătorii de mere în privinţa soiurilor noi şi cât de mult ar dori să cultive un soi sau altul, cerinţele pieţei sunt cele care hotărăsc. Este drept că, în România, consumatorii de mere sunt cu un pas în urma celor din Vest şi sunt mai conservatori, mereu căutând soiurile mai vechi, consacrate, dar se poate crede că cerinţele se pot reorienta, astfel încât acestea să coincidă şi cu cerinţele producătorului în ceea ce priveşte comportarea în producţie a soiurilor. Fac referire aici la soirile cu rezistenţă la boli, care prin tratamentele de combatere mai reduse vor ajunge mai sănătoase la consumator, prin conţinutul mult mai mic de reziduri de pesticide.
Pentru a verifica anual care este poziţia faţă de consumator a unor soiuri noi, în ce zone de cultură obţin cele mai bune însuşiri organoleptice, se organizează concursuri de degustare a merelor.
În ziua de 8 noiembrie a.c. a avut loc un asemenea concurs naţional la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău, sub patronajul Asociaţiei Naţionale a Horticultorilor şi Societăţii Naţionale a Pomicultorilor din România. Au fost degustate 53 de probe din 22 de soiuri. Fişa de degustare a cuprins următoarele însuşiri pentru care s-a acordat punctaj de la 1 la 9: mărimea, culoarea, forma, consistenţa, suculenţa, gustul şi aroma. Din cele patru medalii de aur acordate în concurs, două au revenit soiurilor cultivate deja pe arie largă: Ionagold şi Golden, una a revenit soiului Pinova, care se promovează acum în producţie, iar a patra medalie de aur a revenit soiului Generos, care face parte din grupa soiurilor cu rezistenţă genetică la boli. Concursul de degustare a demonstrat odată în plus că soirile noi lansate în producţie întrunesc pe deplin cerinţele consumatorilor. Astfel, la medalia de argint, care s-a acordat la 23 de probe, soiurile noi şi selecţiile clonale au deţinut ponderea. Astfel, punctaj mare a obţinut soiul Golden Riders, o clonă a grupei Golden, soi cu o consistenţă mai mare a pulpei, mai rezistent la manipulare şi păstrare, dar şi soiurile Ionagold şi Idared, soiri ce au ca genitor soiul Ionathan. Tot la argint s-au încadrat şi multe dintre probele aparţinând soiurilor cu rezistenţă genetică la boli: Florina, Ciprian şi Generos, deja cunoscute în producţie, dar şi o serie de soiuri noi din această grupă, care urmează a fi introduse în producţie datorită unor caracteristici superioare soiurilor amintite anterior. Dintre acestea, soirile Dalinco, Cripson crips, Ariane s-au încadrat la argint, iar soiurile Ariwa şi Topaz la medalia de bronz.
Rezultatele concursului de degustare au dat răspunsul la locul pe care îl deţin soiurile din sortimentul mai vechi, soiurile aflate acum în producţie, la locul pe care îl pot avea, în sortimentele zonale, noile soiuri introduse în cultură din sortimentul european. Totodată, au ieşit în evidenţă, în ceea ce priveşte însuşirile organoleptice, soiurile de măr cu rezistenţă genetică la boli, care vor avea un rol deosebit în promovarea agriculturii ecologice, ca măsură de protecţie a mediului şi de hrană sănătoasă pentru populaţie.