De sfântul Nicolae, la biserica din centrul Bacăului, Sfânta Liturghie va fi oficiată de Preasfințitul Episcop Ioachim Băcăuanul.
Făcător de minuni și ocrotitor al celor săraci, Sfântul Nicolae, al cărui nume îl poartă mii de băcăuani, este unul din cei mai apreciați și cinstiți sfinți în zona Bacăului. Dovadă este nu doar numărul mare al celor care îl au ca patron al casei , ci și faptul că aproape un sfert din bisericile monumente de arhitectură poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Berești Tazlău, Bogdana – Ștefan cel Mare, Boiștea – Dărmănești, Ciolpani – Buhuși, Colonești, Dămienești, Gura Văii (Râpile de Sus), Gura Văii (Râpile de Jos), Orbeni, Pralea – Căiuți, Zlătari – Ungureni, sunt câteva din localitățile în care ziua Sfântului Nicolae va fi un moment de prăznuire.
În municipiul Bacău există o singură biserică ce poartă hramul celui care a căpătat apelativul de „mare făcător de minuni”. De la personalități politice și culturale, și până la omul simplu biserica „Sfântul Nicolae” din Bacău a dovedit că-și merită pe deplin hramul ce-l poartă încă din anii 1848-1850, când prin subscripție publică și prin stăruințele căminarului Cristea și a protopopului Ioan Enache Petrovici, în centrul orașului, a fost ridicat un locaș de cult al cărui nume a rămas până astăzi „Catedrala Sfântul Nicolae”. Biserica a fost sfințită la mijlocul veacului al XIX-lea, de către episcopul Veniamin Roset. Istoria mai consemnează faptul că, în anul 1871, a fost ridicat și paraclisul aflat în dreapta bisericii, ctitorie a credinciosului grec Panait Ianoli, având hramul Sfinții Mina, Pantelimon și Haralambie. Denumirea de catedrală este veche de când biserica, deoarece a fost biserica principală a orașului. Avea legături directe cu biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului, datorită ctitorului său. Când veneau negustorii ardeleni la târgul de la Bacău, poposeau cu toții la biserica Sfântul Nicolae. De altfel, acolo au fost numiți multă vreme protopopii de Bacău. Se spune că din fața acestei biserici Vasile Alecsandri a citit în fața mulțimilor proclamația Unirii de la 1859. Biserica are o arhitectură bizantină, cu elemente moldovenești și a fost zugrăvită de mai multe ori de-a lungul anilor. Ultima oară a fost repictată de Aurelian Bucătaru și Ecaterina Andronescu, în anul 1976.
Băcăuanii au fost atrași nu doar de farmecul lăcașului de cult, ci și de cei care au păstorit-o cu cinste de-a lungul vremii. Cea mai îndelungată activitatea avut-o preotul Theodor Zota, care a slujit în această biserică timp de 47 de ani, între 1900-1947. De la amvonul catedralei “Sfântul Nicolae” au mai predicat protopopul Crivăț Gheorghe, preotul doctor Dumitru Iordache, preotul Nicolae Murărașu, preotul Constantin Ionescu, preotul Ioan Pricop și mulți alții. Totodată, de această biserică mai este legată o bună parte a activității pastorale a vrednicului de pomenire episcop al Hușilor, Ioachim Mareș, cel care a restaurat-o în anul 1976, când o mare parte a ei a fost arsă ca urmare a unui incendiu. De asemenea, pentru iubitorii de cultură biserica „Sfântul Nicolae” rămâne singura în care a slujit și cântat ca diacon dramaturgul Ion Luca. Vineri, 6 decembrie, în această biserica va sluji PS Episcop Ioachim Băcăuanul, care va ofica sfânta Liturghie cu ocazia serbării hramului.

Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.