Dr.ing. Florin ACATRINEI
producător pomi altoiţi
www.pomaltoi.ro
Iarna încă întârzie să se instaleze. Solul îngheaţă superficial dimineaţa, dar în cursul zilei se lasă lucrat. În pomicultură aşadar trebuiesc efectuate urgent lucrările solului acolo unde nu am reuşit să le finalizăm. Fertilizările, arăturile, săpatul şi plantările.
Următoarele lucrări prioritare sunt cele pentru protecţia pomilor împotriva rozătoarelor (iepuri, capre, şoareci). La prima zăpadă, dacă sunt dezveliţi, pomii pot fi roşi, unii chiar irecuperabil, iar acolo unde pomii nu sunt roşi de jur împrejur, recuperările se fac pe durata câtorva ani, rezultând pierderi de producţie. Acesta poate fi un exemplu elocvent a faptului că în pomicultură, ca de altfel în toate ramurile agriculturii, o lucrare neefectuată azi, mâine este prea târziu. Trebuie să mai precizez faptul că, acolo unde nu poate fi stăvilit accesul iepurilor şi căprioarelor, pomii trebuiesc formaţi cu un trunchi mai înalt (90-100 cm) pentru a putea fi protejaţi. Este recomandată şi protejarea bazei şarpantelor, a bazei axului acolo unde există, pentru ca în cazul unor zăpezi mari, chiar dacă vor fi rosături peste aceste nivele, pomii vor putea fi refăcuţi mult mai uşor. Trebuie avut în vedere faptul că dacă am efectuat învelitul pomilor, sau împrejmuirea plantaţiei, nu înseamnă că am scăpat de pericolul rozătoarelor. Dacă zăpada va fi mare se vor forma dune de zăpadă peste garduri, peste care vor trece uşor aceste animale. În asemenea condiţii, plantaţia va fi mereu vizitată de pomicultor care va lua măsuri de rupere a continuităţii acestor dune la nivelul gardurilor, mecanizat sau manual cu lopata. La pomii înveliţi, zăpada înaltă va da posibilitatea rozătoarelor să ajungă la ramurile din coroană. Dacă intrăm la tăieri din toamnă, vom avea în vedere să lăsăm netăiate ramuri mai mari, care vor fi tăiate pe zăpadă pentru a rămâne deasupra zăpezii, astfel încât, în condiţiile intrării în livadă a acestor rozătoare, ele vor roade ramurile tăiate, care le sunt mai accesibile şi vor scăpa astfel trunchiurile.
Aminteam în articolul anterior faptul că şi şoarecii de câmp sunt un pericol pentru pomi, mai ales pentru măr. Ei vor roade trunchiul la nivelul solului, de jur împrejur, mult mai profund decât iepurii sau caprele, de cele mai multe ori sub nivelul altoiului, iar aceşti pomi nu mai pot fi recuperaţi. Prima măsură pentru prevenirea acestui atac, este renunţarea la solul înierbat în plantaţii, sau măcar în jurul pomilor. Solul înţelenit, resturile vegetale din jurul trunchiului, oferă condiţii pentru adăpostul şi înmulţirea şoarecilor de câmp. Totodată solul înţelenit este propice depunerei pontei de către femelele Cărăbuşului de mai, rezultând larvele care timp de 4 ani, cât durează ciclul metamorfozei acestei insecte, provoacă şi ele rosături puternice a coletului şi rădăcinii pomilor (pagube mari provocate de aceste larve am găsit la pomii tineri de cireş). Atacul puternic al şoarecilor de câmp se produce primăvara, dar pot produce rosături de la începutul iernii. Oricum măsurile de prevenire a atacului trebuiesc luate din toamnă pentru a distruge populaţiile acestui dăunător. Pe lângă distrugerea condiţiilor de adăpost a şoarecului, se vor utiliza produse chimice de combatere numite rodenticide. Aceste produse vor fi utilizate cu atenţie, se vor introduce în galeriile şoarecilor, astfel încât să nu fie consumate de păsări sau alte animale utile.
O altă lucrare importantă care trebuie efectuată în această perioadă este protecţia la îngheţ a pomilor. La toţi pomii plantaţi în această toamnă se va face în jurul pomilor un muşuroi înalt de 30-40 cm deaspra nivelului solului. Acesta va proteja de îngheţ baza tulpinei tânărului pom şi rădăcinile care sunt aproape de suprafaţa solului.
La speciile mai sensibile la îngheţ, cum sunt caisul, piersicul, nectarinul, cireşul, smochinul etc. pentru zona Bacău, unde mai ales pe văile joase, în timpul iernii, temperaturile pot ajunge sub limita de rezistenţă a speciei la îngheţ, este recomandată protejarea trunchiului cu materiale izolatoare termic. Nu pentru că trunchiul ar fi mai sensibil la îngheţ ci faptul că la nivelul solului se realizează temperaturi mai scăzute cu 3-4 grade Celsius faţă de temperatura din aer (la 2 m) care pot fi critice pentru rezistenţa pomului. Prin acestă lucrare se realizează o măsură de siguranţă în plus pentru asigurarea rezistenţei la iernare a acestor specii şi mărirea arealului lor de cultură. Pentru buna realizare a acestei operaţii va trebui ca încă de la formarea pomilor la aceste specii, trunchiul să fie lăsat mai înalt (90-120 cm).
Tot în această perioadă se pot efectua tăierile de formare, de fructificare, de corecţie sau regenerare la speciile pomicole seminţoase, lucrare de care vom vorbi în articolele viitoare.
Lasă un răspuns